Unii părinți sunt nedumeriți de ce școlile vor rămâne deschise, dacă de luni va fi grevă. De asemenea, o parte dintre cadrele didactice s-au arătat nemulțumite pentru că trebuie să se deplaseze la unitățile de învățământ din propriile economii, deși actul didactic va fi suspendat.

Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, a explicat că din punct de vedere legal, nu poate fi pus lacătul pe porțile școlilor, chiar dacă nu vor fi ținute ore, deci nu vor fi puse absențe, nu vor fi făcute evaluări etc.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Recensământ 2022. Populaţia României mai numără doar 19 ...

Accident cu trei victime în Sibiu. Un copil de 12 ani a fost ...

De asemenea, reprezentantul profesorilor a avertizat că pentru perioada de protest, dascălii și personalul auxiliar nu va fi retribuit. Așadar, e nevoie de efort pentru atingerea obiectivelor propuse.

„Este foarte simplu. Conform legislației în vigoare, dacă ești în grevă, asta nu înseamnă că stai acasă. În unitatea de învățământ nu desfășori niciun fel de activitate. Nici de predare, nici de supraveghere, nici nu gătești la bucătărie, nici alte atribuții. Doar ai grijă să nu intre persoane dubioase în incinta unității de învățământ, să nu se fure ceva, despre asta discutăm. 

Într-adevăr, pe perioada grevei se suspendă contractul de muncă. Orele-zilele nelucrate nu se plătesc. Colegii noștri cunosc acest lucru. Deocamdată, majoritatea participă la activitatea de protest. Rezultă din greva de avertisment de două ore”, a declarat Marius Nistor.

Peste 70% dintre cadrele didactice din România, aspru neglijate de Guvern – cel puțin în ultimul deceniu, sunt hotărâte să lupte pentru majorări salariale consistente.

„Decizia aparține fiecărui coleg. Ei au semnat pentru grevă în cunoștință de cauză și greva poate să înceteze tot printr-o semnătură pe care o dau pe un document pe care-l înaintează unității de învățământ. Nimeni nu poate fi forțat să intre în grevă, așa cum nimeni nu poate fi obligat să nu participe la grevă. 

Dar vă spun cu certitudine, majoritatea colegilor și-au asumat această acțiune de protest. Eu nu fac grevă prin online, pe Facebook sau în altă parte, ci în unitățile învățământ”, a comentat Nistor.

Marius Nistor: „Pe Legea Educației actuale se prevedea alocarea a 6% din PIB pentru sistemul de învățământ românesc. Din 2010 încoace, articolul respectiv a fost prorogat, an de an”

Credibilitatea politicienilor a ajuns aproape de zero în rândul angajaților din învățământ, a avertizat liderul sindical, în opinia căruia a venit momentul ca Klaus Iohannis să facă ceva concret pentru Educația din România.

„Eu îmi aduc aminte că un președinte a știut să se implice direct în negocieri, tot pe fondul unei greve, care a durat trei săptămâni. Exista foarte multă aplecare din partea politicienilor, stăteau ore întregi să caute soluții. S-a găsit 1 miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii. A celor din învățământ, a nimănui altcuiva. Pentru că restul erau spectatori la TV. S-a stabilit și o indexare a salariilor cu 14% (…) Dar lucrurile acestea se uită!

(…) Ar fi bine să facă lucrul acesta (n.r. – Iohannis, să se implice), pentru că are dublă calitate: cea de profesor și cea de președinte, sub patronajul căruia s-a realizat ‘România Educată’. Dacă își dorește într-adevăr ‘România Educată’ se va implica și așa cum a reușit să obțină consensul pentru creșterea salariilor în Sănătate, așa cum a obținut consensul pentru alocări bugetare substanțiale Apărării Naționale, așa trebuie să obțină consensul pe Educație, nu justificări lamentabile din partea politicienilor. 

S-a strâns multă nemulțumire. Eu nu voi acuza doar pe unul sau doar pe altul. Eu acuz clasa politică la modul general, pentru un sigur fapt. Pe Legea Educației actuale se prevedea alocarea a 6% din PIB pentru sistemul de învățământ românesc. Din 2010 încoace, articolul respectiv a fost prorogat, an de an. Și atunci credeți că am încredere că se va schimba ceva de anul acesta, când se va discuta bugetul, chiar dacă vom avea o nouă legislație în domeniu?

I-am explicat și premierului, este vorba despre lipsa de încredere față de ceea ce fac politicienii din România. Când vor înțelege să ducă o politică corectă, onestă, în interesul cetățeanului, să nu mai mintă, să nu facă promisiuni fără acoperire, să-i simțim alături de noi, poate că lucrurile vor sta altfel. Dar dar e posibil să vină noi generații de politicieni, din nefericire, crescute de cei care stau de-atâta timp în politică și vor deprinde aceleași practici”, a declarat liderul cadrelor didactice din România.

Marius Nistor: „Când cresc lefurile parlamentarilor, pentru ei nu există niciun fel de regulă?”

Mesajele de complezență ale politicienilor nu mai funcționează pentru profesorii din România, care se simt cei mai neglijați bugetari din țară.

„În momentul în care spui despre rata inflației, despre criză, despre PNRR, aceleași reguli n-au funcționat și pentru cei din administrația publică, cei care au primit creșteri salariale recent, cei de pe la consiliile județene? Când cresc lefurile parlamentarilor, pentru ei nu există niciun fel de regulă de lucrul acesta? Numai învățământ există așa ceva?

(…) Am discutat și cu ministrul Ligia Deca, dar soluția este în altă parte, la Ministerul Muncii, la Ministerul de Finanțe. În final, este o decizie politică. Există o coaliție, nu putem vorbi doar despre unii sau despre alții. Trebuie să fie o decizie politică asumată de toate cele trei partide aflate la putere, astfel încât să vedem că se conturează ceva clar și pentru sistemul de învățământ”, a concluzionat Nistor.

Un debutant în profesie câștigă doar 2.400 de lei net, ceea ce face profesia de dascăl total neatractivă. Un venit de peste 5.000 de lei poate fi atins abia după atingerea maximă a vechimii, de peste 20-25 de ani, cu toate gradele luate.

Ieri, Klaus Iohannis a declarat că solicitările dascălilor sunt „îndreptățite”. În schimb, președintele nu a declarat și ce ce acțiuni concrete va întreprinde.