Grevă japoneză în spitale. Care sunt revendicările cadrelor medicale

Salariaţii din sistemul sanitar şi de asistenţă socială au intrat în grevă japoneză, începând de miercuri. În perioada negocierilor cu factorii de decizie şi până la soluţionarea revendicărilor, în toate unităţile sanitare şi cele de asistenţă socială în care sunt membri SANITAS, se desfăşoară ”GREVĂ JAPONEZĂ”, fără întreruperea activităţii, cu purtarea de banderole/ecusoane cu însemnele SANITAS.

Revendicările SANITAS sunt:

Pentru sectorul de negociere colectivă SĂNĂTATE:

1. Deblocarea posturilor în sistemul sanitar public.

2. Punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din sistemul de Sănătate.

a. Acordarea salariilor de bază din grilă tuturor angajaţilor;

b. Calcularea tuturor sporurilor prin raportare la salariul aflat în plată;

c. Calcularea tarifului orar pentru gărzi prin raportare la salariul aflat în plată;

d. Calcularea indemnizaţiei de hrană prin raportare la salariul minim brut pe ţară actual.

3. Reluarea discuţiilor asupra proiectului de lege a salarizării cu respectarea principiilor stabilite în cadrul grupului de lucru de la nivelul Ministerului Sănătăţii, acesta asigurând: predictibilitatea creşterii veniturilor fiecărui salariat din sistem, o ierarhie corectă şi echitabilă a salariaţilor din sistem.

4. Finanţarea corectă şi suficientă a instituţiilor din Sănătate.

5. Reluarea imediată a negocierilor în vederea semnării Contractului Colectiv de Muncă la nivelul sectorului bugetar SĂNĂTATE.

6. Finanţarea de la bugetul de stat a voucherelor de vacanţă în SĂNĂTATE.

7. Garantarea menţinerii locurilor de muncă pentru personalul angajat în unităţile medicale din reţeaua CFR şi după ce acestea vor fi transferate la alte autorităţi.

Pentru sectorul de negociere colectivă ASISTENŢĂ SOCIALĂ:

1. Deblocarea posturilor în sistemul de asistenţă socială.

2. Punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din sistemul de Asistenţă socială.

a. Acordarea salariilor de bază din grilă tuturor angajaţilor;

b. Calcularea tuturor sporurilor prin raportare la salariul aflat în plată;

c. Calcularea indemnizaţiei de hrană prin raportare la salariul minim brut pe ţară actual;

3. Începerea discuţiilor asupra proiectului de lege a salarizării unitare a bugetarilor cu respectarea principiilor stabilite în cadrul grupului de lucru de la nivelul Ministerului Sănătăţii, completat cu funcţiile specifice asistenţei sociale, cele două sisteme beneficiind, întotdeauna, de o grilă comună.

4. Finanţarea corectă şi suficientă a instituţiilor din Asistenţă socială.

5. Stabilirea imediată a unui calendar de negociere şi semnare a Contractului Colectiv de Muncă la nivelul sectorului de negociere colectivă ASISTENŢĂ SOCIALĂ.

6. Garantarea locurilor de muncă pentru toţi salariaţii din sectorul de negociere colectivă Asistenţă socială – membri ai Federaţiei Sanitas din România.

Citește și: Greva japoneză din Sănătate s-ar putea transforma în grevă generală. Alexandru Rafila: ”Întotdeauna există o posibilitate”

 

Ulterior, sindicaliştii SANITAS au trimis un mesaj, ”în atenţia decidenţilor politici”, în care le cer acestora să nu se lase amăgiţi de faptul că se începe cu o grevă japoneză.

”Nu vă lăsaţi amăgiţi, greva japoneză anunţată de membrii SANITAS din Sănătate şi Asistenţă socială începând cu data de 7 iunie este un semnal puternic că nimeni nu mai acceptă «jumătăţi de măsură»! Nu interpretaţi ca un semn de slăbiciune faptul că începem protestul cu banderolele pe mână, faptul că nu întrerupem deocamdată activitatea în instituţii publice medicale, medico-sociale, de asistenţă socială etc. Este doar un ultim răgaz pe care l-am acordat guvernanţilor în urma dialogului de săptămâna trecută, la cererea acestora”, au transmis sindicaliştii.

Aceştia afirmă că, în acest moment, orice amânare a soluţiilor la toate revendicările SANITAS ”nu va face decât să rupă supapa tuturor nemulţumirilor adunate de angajaţii celor două sisteme în ultimii ani”.

”Aţi contabilizat până acum:

• Aplicarea parţială şi inechitabilă a Legii salarizării bugetare în Sănătate şi în Asistenţă socială;

• ”Parazitarea” Legii salarizării bugetare cu fel de fel de ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern care au blocat sporurile, au afectat indemnizaţiile de hrană şi, în ultimă instanţă, au diminuat veniturile angajaţilor din cele două sisteme;

• Gestionarea pandemiei cu preţul unor presiuni extreme puse pe salariaţii din spitale, centre de asistenţă socială, centre medicale etc., situaţie care a adus Sănătatea şi Asistenţa socială la limita de rezistenţă;

• Blocarea dialogului social şi tergiversarea semnării contractului colectiv de muncă;

• Sub-finanţarea cronică a Sănătăţii şi a Asistenţei sociale”, au mai transmis sindicaliştii.