GRUPA MARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU, începând din 2015, în dezbatere publică

„Am supus dezbaterii publice ideea ca începând cu 2015 să avem grupa mare la grădiniţă obligatorie. În momentul de faţă avem deja 28% dintre copii cuprinşi în grupa mare de la grădiniţă. Prin urmare, introducerea acestei prevederi legislative ar obliga şi 2% dintre părinţi să meargă cu copiii la grădiniţă, ceea ce ar însemna un succes, pentru că de multe ori copiii care nu participa la grădiniţă sunt cei care nu reuşesc să facă faţă procesului de educaţie chiar din ciclul primar. Urmând ca în următorii doi, trei, patru ani, e bine să gândim de acum până în 2020 – 2025, în următorii ani, pe măsură ce consolidăm infrastructura, grădiniţa să devină obligatorie de la patru ani şi poate la un moment dat chiar de la trei ani„, a afirmat Remus Pricopie la dezbaterile din Comisia de învăţământ asupra proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2013, prin care MEN a propus mai multe modificări şi adăugiri la Legea Educaţiei Naţionale, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: SCHIMBĂRI radicale în învăţământ privind ADMITEREA LA LICEU şi ÎNSCRIEREA LA GRĂDINIŢĂ

Ministrul Educaţiei a mai menţionat că s-a decis ca Biblioteca pedagogică să devină secţie distinctă a Bibliotecii Centrale Universitară. „Biblioteca pedagogică, singura instituţie specializată din România, care are jumătate de milion de volume, funcţionează din anii ’60 într-o clădire aflată în apropierea parcului Cişmigiu care a fost retrocedată de şapte ani. Prin urmare, conform legii, din momentul în care o clădire nu mai este a ta şi trebuie să o predai, nu mai poţi să investeşti în ea; astăzi această casă se află într-o stare extrem de precară iar cărţile se află în riscul de a se deteriora. Până la identificarea unei soluţii, unei clădiri corespunzătoare pentru Biblioteca pedagogică, am propus şi am decis ca aceasta să devină secţie distinctă a BCU, urmând ca pe măsură ce identificăm un spaţiu biblioteca să îşi recapete personalitatea juridică‘, a explicat Remus Pricopie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a mai vorbit şi despre dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare. „Legea educaţiei, Legea 1 /2011 prevedea faptul că profesorii care au susţinut examenul de titularizare într-un anumit an pot beneficia şi în anii următori de examenul pe care l-au dat în anul respectiv, era vorba de o perioadă de trei ani, noi am extins la şase ani. Examenul de titularizare, aşa cum s-a văzut şi în anii trecuţi, este un examen serios, prin urmare, cei care reuşesc să treacă acest examen să aibă posibilitatea să folosească rezultatele acestui examen pentru titularizare pe o perioadă de şase ani‘, a explicat ministrul Educaţiei.

Alte articole

Înscriere la clasa pregătitoare 2027. Perioada a fost scurtată cu aproape două săptămâni – propunerea Ministerului Educației

Înscrierile în clasa pregătitoare 2026. Ce acte sunt necesare și la ce școală este repartizat copilul în funcție de domiciliu

VEZI ŞI: Ministerul Educaţiei pregăteşte NOI SCHIMBĂRI pentru elevii de şcoală generală

Remus Pricopie a mai amintit că ciclul gimnazial şi liceul vor avea o durată de patru ani fiecare, potrivit unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale adoptată de Guvern. Documentul menţine astfel forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare prin adoptarea Legii nr. 1/2011 care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de trei ani.

Durata învăţământului obligatoriu va creşte de la 10 la 11 ani prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei liceului la patru ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare, clasele I-VIII, clasele IX-X pentru cei care aleg traseul liceal şi primii doi ani ai şcolii profesionale pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.