Guvernul a autorizat fabricarea de organe umane în corpul animalelor. Producţia poate începe

Acest domeniu de cercetare controversat constă în implantarea celulelor stem umane numite iPS în embrioni de animale modificaţi. iPS au capacitatea de a produce orice fel de celule, în funcţie de zona corpului în care sunt implantate şi astfel pot servi drept bază pentru crearea unui anumit organ.

Acesta este doar un prim pas pe o cale foarte lungă, ce ar putea duce la fabricarea în corpul animalelor a unor organe umane destinate transplantării, au notat oamenii de ştiinţă.

Cercetarea, condusă de Hiromitsu Nakauchi, genetician de la Universitatea Stanford din Statele Unite, este prima de acest gen care a obţinut aprobarea Guvernului japonez după schimbarea regulilor privind implantarea celulelor umane.

Anterior, Japonia a solicitat cercetătorilor să distrugă în termen de 14 zile embrionii în care au fost introduse celulele umane şi a interzis implantarea embrionilor de acest tip în uterul animalelor.

Aceste restricţii au fost însă abandonate în martie, ceea ce a permis cercetătorilor să solicite autorizări individuale pentru proiectele lor.

Doar un început

„Au trecut aproape zece ani, însă acum putem începe experimentul„, a declarat bucuros Nakauchi pentru AFP.

Cercetătorul va dezvolta embrioni de animale (şoareci, şobolani sau porci) care nu au un anumit organ, cum ar fi, de exemplu, pancreasul. Celulele iPS umane care se vor multiplica pentru a forma pancreasul lipsă vor fi apoi implantate.

Embrionii vor fi apoi introduşi în uterul unui animal unde teoretic s-ar dezvolta până ce vor genera un pancreas uman funcţional.

Cercetările preliminare au dat rezultate promiţătoare, cum ar fi crearea pancreasului de şoarece în şobolani. Aceste organe reimplantate la şoareci au funcţionat bine şi au reglat nivelul de glucoză la şoarecii diabetici.

Alte teste, însă, s-au dovedit mai complicate. Cercetătorii au reuşit să dezvolte rinichi de şoarece în corpul şobolanilor, însă celulele stem de şoarece implantate la şoareci nu au funcţionat.

Pentru Nakauchi, această cercetare recent autorizată va contribui la înţelegerea obstacolelor din acest domeniu însă, avertizează el, obiectivul final este încă departe.

”Deşi am reuşit să realizăm studii care dovedesc acest concept cu ajutorul rozătoarelor, traversarea distanţei genetice dintre oameni şi porc nu este uşoară”, a spus el. ”Studiul este abia la început. Nu vă aşteptaţi să generăm organe umane într-un an sau doi”.

Implantarea embrionilor de animale cu celule umane creează ceea ce se numeşte o ”himeră” – o entitate compusă atât din celule animale, cât şi din celule umane.

Fără ”hibrizi om-animal”

Acest proces naşte întrebări etice complexe, în special teama că nu este în totalitate posibil de ştiut cu certitudine ce organe vor produce celulele iPS umane în corpul animalelor.

Regulile variază de la o ţară la alta – Statele Unite nu dispun de o restricţie federală asupra producerii de himere, în timp ce alte ţări interzic ca acestea să fie lăsate să trăiască mai mult de două săptămâni.

Eticii sunt îngrijoraţi de faptul că himerele cu creier uman sau dotate cu celule reproducătoare umane pot pune probleme serioase cu privire la adevărata natură a animalului testat.

Însă, experţii au subliniat că este greşită calificarea procesului drept o creare a ”hibrizilor om-animal”. Există o mare diferenţă între ”hibrizi şi himere”, a explicat doctor M. William Lensch, consilier de strategie la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard.

”Într-un hibrid om-animal, jumătate din ADN-ul fiecărei celule ar fi de natură umană, iar cealaltă jumătate de natură animală, spre deosebire de o himeră animal-om, care conţine un amestec de celule animale în întregime animale şi altele întregime umane”, a mai spus specialistul adăugând că ”este important să se folosească termenul adecvat”.

Nakauchi a dat asigurări că echipa sa va fi extrem de precaută pentru a nu pune capăt vieţii embrionilor la început. ”Vom avea două etape de control în timpul dezvoltării embrionare a himerei”, a precizat Nakauchi. ”În fiecare etapă vom verifica prezenţa sau absenţa celulelor umane în creier. După ce ne asigurăm de absenţa lor, vom trece la următoarea etapă”, a spus el.