Guvernul a împrumutat sume aproape de record în acest an. Care a fost luna cu cele mai mari împrumuturi

Unul dintre motivele pentru care luna septembrie a devenit una dintre cele mai importante în ceea ce privește împrumuturile guvernamentale este emisiunea record de obligațiuni pe piața externă, în valoare de 5 miliarde de euro. Această emisiune a fost una dintre cele mai mari din acest an, contribuind semnificativ la creșterea totalului împrumuturilor.

Prin comparație, în primele nouă luni ale anului trecut, împrumuturile guvernamentale totalizau doar 143,4 miliarde lei, ceea ce indică o creștere substanțială în 2024, potrivit unei analize Profit.ro.

În primele nouă luni din 2024, Ministerul Finanțelor a contractat împrumuturi semnificative în fiecare lună. În ianuarie, s-a împrumutat o sumă record de 32,4 miliarde lei, urmată de alte 31,82 miliarde lei în februarie. În martie, suma a scăzut la 13,53 miliarde lei, iar în aprilie la 12,93 miliarde lei. Luna mai a adus un nou vârf, cu împrumuturi de 28,7 miliarde lei, însă în iunie și iulie valorile s-au stabilizat la 15,94 miliarde lei și, respectiv, 18,15 miliarde lei. În august, guvernul a împrumutat 13,72 miliarde lei, înainte de saltul masiv din septembrie, la 32,02 miliarde lei.

Guvernul României accesează constant împrumuturi din diverse surse pentru a acoperi necesitățile bugetare. Printre acestea se numără băncile și marii investitori de pe piața internă, precum și populația, prin intermediul programelor de titluri de stat Tezaur și Fidelis.

Alte articole

Ilie Bolojan a numit-o directoare de cabinet pe Irina Ana Smărăndița, fostă sinecuristă la Poșta Română, plimbată de directorul companiei la Paris de 8 martie pe banii statului. Femeia a vândut o pensiune de 1,5 milioane de euro situată pe „Strada Smărăndiței”

Gigi Becali, reacţie virală după măsurile fiscale luate de Guvern. „Mai dai încă doi lei, e problemă?”

Citește și: Românii cheltuie lunar doar 26 de lei pentru educaţie şi peste 4000 de lei pentru consum, potrivit INS

De asemenea, statul accesează fonduri de la instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Ocazional, finanțarea vine și prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în momentele în care Comisia Europeană aprobă cereri de plată. Totodată, Ministerul Finanțelor emite periodic eurobonduri pe piața externă, în general pentru sume mari, de ordinul miliardelor de euro sau dolari.

La începutul lunii septembrie, Ministerul Finanțelor a anunțat o revizuire a necesarului brut de finanțare, majorându-l de la 181 miliarde lei la 217 miliarde lei. Această creștere este determinată de mai mulți factori, printre care necesitatea de a finanța deficitul bugetar, volumul ridicat al datoriei care trebuie refinanțată și necesitatea de a asigura prefinanțarea parțială a necesarului pentru anul 2025. Din totalul de 217 miliarde lei, aproximativ 94,4 miliarde lei sunt destinate refinanțării datoriilor vechi ajunse la maturitate, în timp ce restul sumelor vor fi utilizate pentru a acoperi deficitul bugetar. În urma rectificării bugetare, deficitul a fost majorat la 122,8 miliarde lei, echivalentul a 6,94% din produsul intern brut (PIB).

Pe lângă împrumuturile interne și externe contractate, Guvernul României a obținut sprijin financiar și din partea Băncii Mondiale. Conform unui acord recent, Banca Mondială va acorda României împrumuturi în valoare de 6 miliarde de dolari pe o perioadă de trei ani. În plus, România va beneficia de un împrumut adițional de 500 milioane dolari pentru gestionarea riscurilor de dezastre, ca parte a unui program mai amplu destinat să sprijine capacitatea țării de a răspunde în fața unor situații de urgență.

Citește și: Noi titluri de stat Tezaur, scoase la vânzare de luni. Ce dobânzi au și cum pot fi cumpărate