Guvernul ia măsuri dacă instanţa pe clauze abuzive nu evită riscurile pentru stabilitatea financiară

„Dacă noua structură instituţională a acestei instanţe specializate nu va avea succes în evitarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, ne vom consulta pe larg cu toate părţile implicate, precum şi cu FMI şi CE, pentru a găsi soluţii alternative”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în negocierile din această lună, document obţinut de Mediafax.

Guvernul promite că se va asigura că noua instanţă specializată în astfel de procese va fi rapid pregătită să funcţioneze, inclusiv cu alocări bugetare, şi că vor fi luate toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea „armonizată” a prevederilor legale, inclusiv prin pregătirea judecătorilor.

„Pentru a evita riscuri la adresa stabilităţii financiare generate de noile prevederi privind clauzele abuzive din legea de implementare a codului de procedură civilă (care a intrat în vigoare de la 1 octombrie), ne vom asigura că noua instanţă specializată va fi înfiinţată rapid (inclusiv cu alocările necesare de la buget pentru sediu şi personalul suplimentar – judecători şi funcţionari) şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor”, se spune în document.

La sfârşitul lunii septembrie, Guvernul a decis să nu mai amâne posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contracte de prestări servicii, inclusiv credite, astfel încât acest drept să poată fi exercitat începând cu octombrie 2013 prin acţiuni în nume colectiv, dar a promis FMI că procesele vor fi judecate doar la nivelul instanţelor superioare sau de o instanţă specializată unică.

Alte articole

Ce mai pun românii pe masa de Paște în 2026? Între tradiție și supraviețuire: BNR anunță scumpiri în aprilie. Adrian Negrescu: „ Din păcate, multe dintre firme au fost condamnate să crească prețurile”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, folosit într-o nouă tentativă de fraudă financiară prin care se încearcă furtul banilor românilor

Premierul Victor Ponta a declarat atunci că procesele privind clauzele abuzive vor fi judecate de trei sau patru instanţe specializate, printre altele la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, pentru a „nu suprasolicita” Curtea Supremă cu astfel de cazuri foarte tehnice.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Ulterior, în luna iunie, BNR a trimis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

Pe acest fond, posibilitatea denunţării clauzelor abuzive a fost din nou amânată, de data aceasta până în luna octombrie, în Parlament, printr-un amendament introdus de către deputaţi la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Citeşte şi Guvernul s-a angajat să facă o analiză a pensiilor private, luând în calcul o reducere a cotelor