Guvernul, împrumuturi de ultimă oră pentru pensii şi salarii. Finanţele au luat 500 milioane de lei de la bănci, din 5 miliarde cât şi-a propus în decembrie

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 67 luni, la un randament mediu de 7,22% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 563,1 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

Haos cu facturile a 4 milioane de români. Hackerii au cerut Electrica milioane de euro răscumpărare

Alte articole

Ce se va întâmpla cu banii pe care românii îi țin la saltea. Avertismentul experților

Se schimbă banii din România. Ce urmează să se schimbe la bancnotele din țară în următorii ani

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna decembrie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,6 miliarde de lei, este cu 895 milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în noiembrie 2024, de 6,495 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Un economist avertizează că retrogradarea ratingului României ne împinge în braţele FMI. ”Sper ca politicienii să trateze cu toată seriozitatea «instabilitatea politică» reclamată de Fitch”

Economistul Adrian Negrescu avertizează că retrogradarea ratingului României împinge ţara în braţele FMI, într-un „context economic şi aşa foarte dificil”. El speră ca politicienii „să trateze cu toată seriozitatea «instabilitatea politică» reclamată de Agenţia de rating Fitch”, care a revizuit, marţi, de la stabilă la negativă perspectiva IDR a României (datorii pe termen lung) confirmând IDR la ‘BBB-‘.

„Decizia Fitch reprezintă o lovitură semnificativă pentru credibilitatea României, într-un context economic şi aşa foarte dificil. România reuşeşte, în acest an, o serie de recorduri negative din punct de vedere financiar (cel mai mare deficit bugetar din istorie, cel mai mare împrumut public făcut vreodată, cea mai mare datorie publică din istorie) – care ridicau deja multe semne de întrebare, îngrijorări în rândul investitorilor. «instabilitatea politică» reclamată de Fitch sper să fie tratată cu toată seriozitatea de către politicieni, construcţia unui guvern stabil şi a unui program de guvernare solid fiind esenţiale în perspectiva menţinerii ratingului peste nivelul de «junk» (nerecomandat investiţiilor), către care ne îndreptăm”, a declarat, miercuri, pentru news.ro, economistul Adrian Negrescu.

Acesta speră ca politicienii, „în al 13-lea ceas”, să înţeleagă că mesaje controversate precum „introducerea unui impozit progresiv pe marile averi” la pachet cu ”menţinerea cotei unice” dovedesc „o lipsă de profesionalism crasă şi, mai ales, o inconştienţă uimitoare în ceea ce priveşte impactul măsurilor propuse şi în ceea ce priveşte politica fiscală.

Ce se întâmplă cu facturile românilor la energie şi gaze de la 1 ianuarie 2025. Precizări de ultimă oră de la ANAF

„Deja asistăm, aşa cum şi BNR afirmă, la plecări de capital din România, iar dobânda la 10 ani s-a dus spre 7,25%, cel mai ridicat nivel din regiune. Fără un plan coerent de reforme, cu un time-line bine definit, fără o reasigurare a investitorilor în privinţa menţinerii fiscalităţii la cotele din prezent, îmi e teamă că drumul spre «junk» este tot mai scurt”, spune Adrian Negrescu.

Economistul consideră că, dincolo de politică, „deprecierea ratingului va afecta toţi românii în mod direct”, în condiţiile în care ratele dobânzilor la care se împrumută populaţia şi firmele „se vor menţine la un nivel dublu faţă de media europeană”, iar inflaţia „va continua să fie la un nivel record”  pentru că „banii care vor intra în ţară vor fi şi mai scumpi decât în prezent”.

„Cu un cost al banilor dublu faţă de Bulgaria, Polonia, Cehia, ce să mai vorbim de ţările occidentale, economia românească va reuşi cu greu să înregistreze creşterea economică pe care ne-o dorim. Dacă nu se vor găsi soluţii la criza bugetară, drumul către «colacul de salvare» de la FMI va fi aproape sigur. Un împrumut de 40-50 de miliarde de euro însoţit, bineinţeles, de măsuri de austeritate mult mai dure, va deveni realitate în 2025”, a mai spus economistul Adrian Negrescu.