Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea pensiilor magistraţilor. Bolojan: „Nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu”. Documentul poate fi atacat la CCR sau prin moțiune de cenzură

UPDATE: Guvernul lui Bolojan și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor, a spus premierul Ilie Bolojan.

„De data aceasta avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ”, a declarat șeful Guvernului. Premierul a precizat că proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani. Totodată, proiectul introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, a explicat prim-ministrul. Proiectul mai introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net, în contextul în care astăzi pensia este cât ultimul salariu.

„De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care duc autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional.

În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre CCR și pensiile magistraților: ”Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe 16 să se ia o decizie”

În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a transmis premierul.

UPDATE: Ilie Bolojan, în Parlament: Dușmanii noștri de astăzi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate

Premierul a menționat din nou măsurile nepopulare despre care a spus că a fost nevoit să le ia. „A trebuit să facem ordine în această fundație a casei noastre ca să putem construi solid în anii care vin. Trebui să facem ordine în finanțele țării și să îndreptăm aceste lucruri. Am fost nevoiți să luăm decizii dificile cu un război la granițe și sub presiuni interne. Unele măsuri pe care le-am luat nu au fost deloc populare. Unele au fost chiar dureroase și știu asta. Dar toate au fost necesare pentru a avea un viitor și pentru a lăsa generațiilor viitoare o țară mai bună decât cea pe care am moștenit-o noi”, a declarat Ilie Bolojan de la microfonul Parlamentului.

Premierul a mai spus că principalii dușmani au României sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate.

Guvernul Ilie Bolojan își angajează răspunderea, marți, pe proiectul legii pensiilor magistraților, în plenul reunit al Parlamentului. Este a doua încercare a premierului, după ce prima dată legea a picat la Curtea Constituțională a României (CCR).

Sorin Grindeanu, în ședința solemnă de Ziua Națională: Adevăratul patriotism se măsoară în muncă, nu în decibeli sau postări pe rețele sociale

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, în ultima vreme, un fel de întrecere despre cine este cel mai patriot și mai suveranist din țară. Ca și cum asta înseamnă să strigi cât mai tare că iubeşti România. Sau să porţi tricolorul doar pe 1 Decembrie, dar să-l uiţi în dulap până la anul. Si să crezi că, dacă pui steagul pe Facebook, ţi-ai făcut datoria față de țară. Adevăratul patriotism nu se măsoară, însă, în decibeli sau în numărul de postări. Ci se socotește în orele de somn pierdute, în kilometrii făcuţi la volan înainte de răsărit, în mâinile bătătorite şi în grijile purtate în tăcere. Adevăratul patriotism este să-ţi faci bine treaba la locul de muncă. Zi de zi. Fără camere și transmisiuni în direct, fără aplauze, fără like-uri”, afirmă Sorin Grindeanu în Parlament.

Liderul PSD a subliniat că munca de zi cu zi a românilor –fie că este vorba despre construcția de șosele, educație, îngrijirea bolnavilor sau agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918. „Cei care s-au întors a doua zi la munca lor arată că solidaritatea și unitatea națională nu se fac din lozinci, ci din multă muncă și sudoare”, a spus Grindeanu.

În opinia sa, „din nefericire, România este obligată azi să reziste nu doar provocărilor războiului de la graniță și manipulărilor digitale care ne otrăvesc mințile și sufletele”.

Sorin Grindeanu a avertizat că dezbinarea socială este un inamic la fel de periculos ca agresiunile externe. „România nu va fi niciodată mare cât timp îi punem pe români să se urască între ei”, a adăugat liderul PSD.

UPDATE: Guvernul nu a aprobat niciun amendament din cele 42 depuse de parlamentari, la proiectul reformei pensiilor magistraţilor

Guvernul nu a aprobat niciun amendament din cele 42 depuse de parlamentari, la proiectul reformei pensiilor magistraţilor. Executivul a adoptat în şedinţă proiectul şi îşi va angaja răspunderea în Parlament, marţi după-amiază, pe forma iniţială a acestuia.

”Pe ordinea de zi a fost proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. Au fost analizate, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului, amendamentele depuse de senatori şi deputaţi. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi, 6 amendamente, Grupul Partidului AUR, 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de guvern, astfel încât forma finală a proiectului de legi a fost adoptată”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, după şedinţa de guvern.

Ea a precizat că pe forma adoptată premierul va angaja răspunderea  Guvernului în această după-amiază la Parlament, în şedinţa specială de după şedinţa omagială pentru ziua de 1 decembrie.

”Undeva în jur de ora 15.00 va avea loc angajarea”, a spus aceasta. Ioana Dogioiu a mai afirmat că tot pe ordinea de zi a fost proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 202 per 2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale.

”Aţi văzut deja proiectul în transparenţă decizională. Singura modificare de substanţă adusă este faptul că supraveghetorul special stabilit şi în general întreaga procedură, întreaga lui activitate va fi sub coordonarea şi supravegherea ministerului de resort”, a spus Dogioiu.

Cel mai negru scenariu dacă legea pensiilor speciale nu trece. Ce spune Pîslaru

Oficialul exclude blocarea proiectelor de infrastructură, dacă proiectul legii pensiilor speciale nu va trece. Pîslaru a fost întrebat, marți, care este cel mai negru scenariu în situația în care din nou proiectul legii pensilor speciale și câți bani va pierde România, dar mai ales ce proiecte vor fi blocate din cauza pierderii acestor bani.

„Guvernul în acest moment are încredere că pe de o parte am respectat pe conținut prevederile Curții Constituționale față de versiunea anterioară cu supraimpozitare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Curtea Constituțională s-a pronunțat doar pe formă data trecută când a făcut analiza. „Ne așteptăm ca în această formă în care singura schimbare este prelungirea perioadei de interimat de la 10 ani la 15 ani să arătăm foarte clar că prerogativele guvernului sunt evidente în zona de salarizare și pensii și buget”, a spus ministrul.

Pîslaru nu crede că vor mai fi surprize la Curtea Constituțională dacă se va decide cineva să atace din nou proiectul.„Evident este regretabilă această tensiune apărută în societate”, a spus Pîslaru. Ministrul a adăugat că guvernul respectă evident puterea judecătorească. „Personal consider că judecătorii au un rol crucial în societatea românească”, a declarat oficialul.

„Discutăm însă de aspecte legate de echitate și de reforme firești așteptate de întreaga populație”, a spus Pîslaru.

Ce spune Comisia Europeană
Cu privire la o estimare precisă pe partea de bani care ar putea fi pierduți sau câștigați, discuția cu Comisia Europeană a fost foarte clară. „Așa cum noi nu putem da o cifră exactă, nici ei nu pot da o cifră exactă ce se va întâmpla”, a declarat ministrul.

Dovezile depuse arată două lucruri. Eforturile pe care le-a făcut guvernul și unde a ajuns în procesele respective de selecție sau de adoptare.

Scrisoare de la Comisia Europeană
Ministrul s-a bucurat că pe 28 noiembrie a putut să raporteze că pașii din guvern erau deja inițiați. Aceștia sunt raportați ca fiind inițiați.

Decizia finală o va avea guvernul după schimbul acestor scrisori. Va veni scrisoarea de observație a Comisiei Europene într-un timp de două luni. Apoi va urma răspunsul Guvernului României care va elucida stadiul final al reformei pensiilor speciale. Ministrul a exclus blocarea proiectelor dacă banii vor fi pierduți. „Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți”, a declarat Dragoș Pîslaru.

„Guvernul își va asuma în mod evident finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în finalizare. Nu vom mai avea niciun fel de dubii cu privire la lista proiectelor care acum este în derulare”, a spus ministrul.

Potrivit programului oficial, marţi, la ora 14.30, este programată Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie.

La închiderea şedinţei solemne va avea loc Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în cadrul căreia este programată angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).

Citește și: EXCLUSIV Gigi Becali, despre ”planul secret” al USR-iștilor: ”Bătălia, acum, nu e pe resurse, e pe suflete. Asta vrea USR-ul. Îl slujesc pe Satan”. Cum vede viitorul lui Nicușor Dan

Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizul CSM este, însă, consultativ, dar necesar, având în vedere ultima decizie a CCR. Curtea a declarat anterior proiectul de lege neconstituţional, având în vedere că Executivul nu a aşteptat avizul CSM.

Termenul pentru depunerea amendamentelor, de către parlamentari, la proiectul pensiilor magistraţilor, a fost stabilit până marţi, 2 decembrie, la ora 8,00.

Guvernul a aprobat, vineri, proiectul privind pensiile magistraţilor, care prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an, pentru fiecare generaţie şi limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Care este procedura asumării răspunderii

Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Citește și: Fă-mă, Doamne, magistrat – Magistrații sunt fruntași la pensii de serviciu. Media a depășit, în octombrie 2025, suma de 25.000 de lei

Guvernul Bolojan şi-a asumat până acum răspunderea pe două pachete de măsuri menite să reducă deficitul bugetar. De fiecare dată opoziţia a depus moţiuni de cenzură, însă acestea au fost respinse.

De asemenea, Guvernul intenţionează să-şi asume răspunderea pe reforma administraţiei, proiect care ar fi trebuit inclus în al doilea pachet de măsuri, însă a fost amânat luni de zile din cauza lipsei de consens în Coaliţie.