Guvernul Orban ia în calcul pentru 2020 un deficit bugetar de 3,6% din PIB. Bugetul va fi prezentat în Parlament săptămâna viitoare

UPDATE. Bugetul pentru 2020 este gata, a fost construit pe legislaţia şi taxele în vigoare şi cred că va fi prezentat în Parlament săptămâna viitoare, a declarat, marţi seara, la Digi24, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

„Bugetul este gata, va fi prezentat în Parlament, cred că săptămâna viitoare (…) Bugetul a fost construit pe legislaţia în vigoare şi taxele în vigoare. Nu introducem alte taxe, nu avem intenţii să introducem alte taxe în 2020”, a spus Cîţu.

Ministrul a precizat că punctul de amendă pentru circulaţie va fi îngheţat la nivelul actual, de 145 lei, şi nu va creşte cu salariul minim, aşa cum nu se vor majora nici salariile demnitarilor şi că, în acest moment, nu se are în vedere o altă formulă de calcul pentru amenzile de circulaţie.

Cîţu a afirmat că, marţi, a fost prezentat în Guvern proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020 şi a subliniat că urmează să se facă o tranziţie de la o politică fiscală prociclică către una normală, iar această perioada de tranziţie va dura circa un an şi jumătate.

Alte articole

Ilie Bolojan a numit-o directoare de cabinet pe Irina Ana Smărăndița, fostă sinecuristă la Poșta Română, plimbată de directorul companiei la Paris de 8 martie pe banii statului. Femeia a vândut o pensiune de 1,5 milioane de euro situată pe „Strada Smărăndiței”

Gigi Becali, reacţie virală după măsurile fiscale luate de Guvern. „Mai dai încă doi lei, e problemă?”

„Din păcate, trebuie să arătăm pentru anul viitor şi anul care urmează, 2021, un deficit peste 3%, asta pentru că ar fi o ajustare mult prea abruptă pentru economie, având în vedere decelerarea creşterii economice la nivel global, cât şi în România, şi atunci e o ajustare graduală. Ce facem acum este să facem o tranziţie de la o politică fiscală prociclică către o politică fiscală normală, şi aici este o perioadă de tranziţie pe care să o facem într-un an, un an şi jumătate”, a explicat ministrul Finanţelor, conform Agerpres.

Întrebat dacă va fi primit acceptul Comisiei Europene în ceea ce priveşte depăşirea plafonului de 3% privind deficitul bugetar, şeful de la Finanţe a răspuns că nu este vorba despre accept sau nu, ci despre o procedură şi va trebui discutat cu partenerii internaţionali pentru a se vedea cum poate fi adusă politica fiscală, astfel încât să nu mai reprezinte un element de volatilitate în economie.

Totodată, ministrul a reiterat că, în anul 2020, economia „va fi curăţată” şi „va fi pregătită pentru 2021, când creşterea se va baza pe investiţii”.

„Ceea ce facem noi acum, să trecem de la aceasta politică prociclică către una anticiclică, una normală, va reduce presiunea pentru deficitul comercial. Bineînţeles că nu se întâmplă peste noapte şi nu vrem să facem mişcări bruşte. Va dura această perioadă, dar, după cum am mai spus, 2020 este anul în care curăţăm economia, o stabilizăm şi o pregătim pentru 2021. Din 2021 o să vedeţi o creştere economică bazată pe investiţii, o creştere economică sustenabilă”,a susţinut Florin Cîţu.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat, marţi seara, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, care prevede pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,6% şi pentru 2021 de 3,34%. În acelaşi timp, plafonul pentru datoria publică este stabilit la 45% din Produsul Intern Brut (PIB).

„Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2020 de -3,60%, iar în anul 2021 de -3,34%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 9,7% în anul 2020 şi de 9,4% în anul 2021. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 45% din produsul intern brut(…) În anul 2020, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 26.683,3 milioane lei”, se precizează în proiect.

Totodată, anul viitor, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,3 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, despre moţiunea împotriva lui Florin Cîţu: „O golăneală a PSD”

Aceste plafoane nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi nici pe cele destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, se menţionează în proiect, conform Agerpres.

Totodată, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin MFP, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8 miliarde lei.

„Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de -1% din produsul intern brut”, se mai menţionează în document.

Conform expunerii de motive care însoţeşte proiectul, bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60% din PIB şi un deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.

„Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor financiare interne şi externe anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Evoluţia nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanţurile europene de producţie şi se înregistrează nu doar o scădere a producţiei, cât şi a numărului de angajaţi în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluţie a fost mai mult decât compensată de creşterile din servicii şi construcţii. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menţinerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar şi a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate”, se arată în expunerea de motive.

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

„Materializarea riscurilor privind încetinirea creşterii economice va avea o influenţă nefavorabilă asupra dinamicii încasărilor bugetare în anul 2020. Deşi unele măsuri privind îmbunătăţirea colectării pe partea de venituri bugetare pot aduce la buget resurse semnificative chiar şi pe termen scurt, fundamentarea acestor sume va fi evaluată cu multă prudenţă de analişti/pieţe financiare în condiţiile în care o îmbunătăţire convingătoare a colectării nu poate fi argumentată pe baza datelor din anii precedenţi”, se mai precizează în document.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod fiscal şi majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale) şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022.

De asemenea proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2019 pentru anul 2019, soldul bugetar a fost estimat la – 2,76 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 10% din P.I.B., în timp ce pentru anul 2020, soldul bugetar a fost estimat la -2,33% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 9,7% din P.I.B..

Pentru anul 2019, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2019.