Guvernul vrea să cheltuie 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice

Birocrația care ar fi eliminată prin digitalizarea serviciilor publice ar duce la economii de 1,8 miliarde de euro și la investiții străine de 2,3 miliarde euro în 10 ani. Analiza, realizată contra-cost de firma Ernst & Young, a identificat problemele IT din administrația publică, precum și 14 măsuri pentru soluționarea acestora și vine la 10 ani după răsunătorul eșec al strategiei eRomânia din guvernarea PD-L.

Reamintim că în urmă cu 10 ani, în Guvernarea PD-L, statul a cumpărat din fonduri publice 43 de studii în valoare de peste 19 milioane lei pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin HG în anul 2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect – portalul eRomania, pe care statul a cheltuit 12 milioane euro, care nu a mai fost actualizat, nici folosit și care într-un final a murit.

Guvernul Orban II vrea un portal de acces la informațiile publice, în timp ce domeniul de internet al eRomânia, portal de 12 milioane de euro, tocmai ce a fost vândut unei persoane fizice

La 10 ani de atunci, Guvernul PNL a scos în dezbatere publică o nouă strategie de digitalizare a serviciilor publice.

Alte articole

Schimbare istorică! Dosarul cu şină este trimis la arhivă. Coşmarul românilor ne costă 100 de milioane de euro

Veste importantă pentru milioanele de pensionari din România. CNPP anunță că taloanele de pensii vor dispărea

Noua propunere de politică publică (document de 200 de pagini) a fost realizată de firma de consultanță Ernst & Young contra sumei de peste 862.000 de lei (TVA inclus) și este parte dintr-un proiect mai mare. Documentul a fost asumat de Guvern care l-a scos acum în dezbatere publică.

„Documentul de propunere de politică publică în domeniul e-guvernării a fost elaborat în cadrul proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului. Redactarea propunerii de politică publică în domeniul e-guvernării reprezintă activitatea 12 în cadrul proiectului și a avut la bază studii și analize constituite ca livrabile distincte în cadrul proiectului, precum și schimburi de experiență cu alte state membre ale Uniunii Europene. Contractul de achiziție publică pentru elaborarea propunerii de politică publică a fost atribuit prin licitație deschisă, fiind câștigat de S.C. Ernst & Young S.R.L. Valoarea activității de redactare a propunerii de politică publică a fost de 861.498,43 lei, TVA inclus”, au precizat luni, 19 octombrie, pentru HotNews.ro oficialii Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

Documentul de strategie prezintă principalele probleme IT din administrația publică și propune o listă de 14 măsuri de soluționare a acestor deficiențe. Măsurile vizează promovarea unro servicii bazate pe principiul „doar o singură dată”, respectiv creșterea numărului de cazuri în care administrațiile publice refolosesc informațiile electronice despre cetățeni sau întreprinderi pe care le dețin deja fără a le solicita din nou. Costul estimat pentru implementarea tuturor acestor măsuri ar fi de aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani.

Dacă această strategie este aprobată de Guvern, implementarea ei ar începe chiar din ultimul trimestru al acestui an.

Care ar fi cele 4 mari cauze ale insuficientei dezvoltări a serviciilor publice electronice în România

În clasamentul UE privind indicatorii economiei și societății digitale pentru anul 2020 (indicele DESI), România se află pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE, cele mai slabe evaluări fiind primite pentru dimensiunile de utilizarea serviciilor de internet și serviciile publice digitale.

Analiza EY a identificat 4 mari cauze pentru insuficienta dezvoltare a serviciilor publice electronice în România:

Cauza 1: Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice

Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare din România a fost afectată de absența unei scheme arhitecturale clare de administrare la nivel național a serviciilor publice electronice, precum și de lipsa unei soluții arhitecturale de interoperabilitate obligatorie pentru toate serviciile publice electronice. În contextul analizei facilităților tehnice cheie care să susțină serviciile publice electronice se remarcă și lipsa unei strategii de dezvoltare a serviciilor de Cloud Guvernamental și de migrare a sistemelor informatice în cloud.

„În România sunt reglementate în prezent 8 registre de bază respectiv: 1) registrul de stare civilă, 2) ROCRIS – sistemul informatic al cazierului judiciar roman, 3) registrul național de evidență a persoanelor, 4) registrul electronic național al nomenclaturilor stradale (RENNS), 5) registrul național de evidență a permiselor de conducere și înmatricularea vehiculelor, 6) sistemul integrat de cadastru și carte funciară, 7) registrul comerțului, 8) registrul procedurilor de insolvență. Acestea sunt insuficiente pentru a acoperi multitudinea de nevoi de informare reciprocă pe care instituțiile și autoritățile publice le au în prestarea serviciilor publice, iar, suplimentar, se remarcă nevoia întăririi cooperării interinstituționale în utilizarea eficace a acestor registre.”, se arată în analiză.

Gradul scăzut de aderare a instituțiilor publice la două dintre cele mai importante instrumente naționale/orizontale de e-guvernare (PCUe, Ghișeul.ro) reprezintă o altă manifestare a acestei cauze. În România, la acest moment, sunt puse la dispoziția instituțiilor și autorităților publice câteva instrumente de e-guvernare transversale ce pot fi utilizate în interacțiunea cu cetățenii/persoane juridice private.

Cu toate acestea, în prezent sunt înscrise în Sistemul Electronic Național aproximativ 460 de instituții dintre cele peste 3.000 care au obligaţia de a se înregistra în Sistemul Electronic Naţional – în registrul electronic al instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice din România.

Efectele negative ale lipsei interoperabilității sistemelor IT ale administrației publice se traduc în costuri directe atât pentru cetățean (care este nevoit să viziteze diverse autorități sau instituții publice pentru a putea prezenta mai apoi dovada informațiilor solicitate), cât și pentru instituția publică care la rândul ei are nevoie de datele certificate de autorități și instituții publice terțe (de exemplu, costuri cu arhivarea diverselor documente astfel obținute).”

Cauza 2: Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice

Potrivit analizei, în România niciun eveniment de viață nu este la nivelul 5 de sofisticare digitală (nefezabil în absența unor facilități mature de interoperabilitate a sistemelor IT și registrelor de date la nivelul administrației publice) și doar aproximativ 17% dintre evenimentele de viață au atins nivelul de sofisticare digitală 4. Mai mult decât atât, pentru unele evenimente de viață nu sunt deloc dezvoltate la nivel național opțiuni de interacțiune online cu solicitantul.

Ce înseamnă nivelul 5 de sofisticare digitală: acesta se manifestă prin respectarea principiului „doar o singură dată”, exemplul folosit în literatura de specialitate fiind al formularelor care se pre-completează automat cu date care sunt preluate din registrele altor autorități sau instituții publice (cum ar fi cazul în care solicitantul introduce doar codul numeric personal iar cererea sa se va completa automat cu date privind adresa, persoanele aflate în întreținere, diplome de studii superioare obținute, etc).

Cauza 3: Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice

Cauza 4: Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficace pentru susținerea serviciilor publice electronice: Un exemplu ar fi aici ‘lipsa obligativității înrolării instituțiilor și autorităților publice în Sistemul Național Electronic de Plată (Ghișeul.ro), corelată cu absența unui termen limită pentru îndeplinirea obligației’.

Cele 14 măsuri de soluționare a acestor probleme ar fi:

1. Stabilirea și operaționalizarea punctului nodal (hub-ului) guvernamental de interoperabilitate la nivelul administrației publice.
2. Crearea catalogului național al serviciilor publice și, coroborat, identificarea completă a registrelor de date necesare viitoarelor servicii publice electronice
3. Stabilirea și operaționalizarea managementului identității și accesului – platforma PSCID și cartea electronică de identitate
4. Introducerea pe scară largă a semnăturii electronice calificate pentru angajații relevanți ai administrației publice
5. Consolidarea P.C.U.e
6. Dezvoltarea Cloud-ului Guvernamental și, prin asociere, a cadrului națonal de oferire a serviciilor de tip PaaS și SaaS.
7. Continuarea dezvoltării sistemelor informatice necesare pentru serviciile publice electronice asociate evenimentelor de viață tratate în SNADR 2020 și procedurilor administrative stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 2018/1724
8. Dezvoltarea sistemelor informatice critice, precum și a altor sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare cheie de intervenție publică
9. Dezvoltarea unor proiecte non-sectoriale care să sprijine la nivel orizontal dezvoltarea e-guvernării (proiecte de big data, inteligență artificială, blockchain, high performance computing, quantum computing).
10. Cuantificarea necesarului de specialiști IT la nivelul administrației publice și pregătirea unui plan național de dezvoltare a competențelor acestora
11. Crearea unui corp al specialiștilor în e-guvernare responsabili de transpunerea politicii publice în domeniul e-guvernării la nivelul instituțiilor și autorităților publice de care aparțin.
12. Creșterea gradului de competențe digitale ale angajaților administrației publice prin implementarea proiectelor de dezvoltare a serviciilor publice electronice.
13. Consolidarea/ajustarea prevederilor legislației cadru în domeniul e-guvernării.
14. Consolidarea/ajustarea prevederilor în domeniul e-guvernării în legislația sectorială a serviciilor publice