Gyorgy Frunda: Susţin scăderea pragului de folosire a limbii materne în instituţiile publice, la 15%

Frunda a arătat că minoritatea maghiară din România a scăzut drastic în ultimii 20 de ani şi de aceea s-ar impune scăderea pragului respectiv.

‘Eu cred că Europa trebuie să facă un pas înainte, nemaivorbind de faptul că în UE 28 de naţii vorbesc vreo 23 de limbi, deci deja avem o acoperire între membrii diferitelor ţări, care vorbesc aceeaşi limbă. Pe de altă parte, asistăm la scăderea numărului membrilor comunităţilor naţionale în câteva ţări. Noi, ungurii din România, am avut cea mai mare scădere a populaţiei în 20 de ani. Am pierdut cam 300.000 – 400.000 de oameni,  de la 1.620.000 am ajuns la 1.380.000, atâţia suntem acum. Or, dacă aşa este, şi legea românească trebuie să răspundă la acest lucru. Pragul de 20% unde folosirea limbii minoritare este obligatorie trebuie scăzut la 15%. Pentru că aceasta este realitatea, nu pentru că am face un favor. Pentru că aceasta este realitatea. Şi trebuie încurajate consiliile locale ca, acolo unde minorităţile sunt într-o proporţie simbolică, până în 5%, să existe stimulente ca să se folosească şi limba minorităţii respective’, a afirmat Gyorgy Frunda.

Politicianul a dat exemplul Braşovului, care pe indicatorul de localitate foloseşte şi inscripţia în germană, cu toate că populaţia de germani actuală este sub 1-2%.

Acesta a făcut apel la politicienii tineri să ducă mai departe ce au început ‘veteranii’ din UDMR, arătând că ‘trebuie mers pe aceeaşi metodă, a politicii raţionale, a convingerii şi a construcţiei împreună a viitorului comun, al tuturor care suntem aici – români, maghiari, evrei, romi, saşi, de altă naţionalitate’.

Alte articole

Ilie Bolojan aşteaptă reducerea cu 20% a numărului de angajaţi din instituţiile publice până pe 20 august: „Nu este corect să tolerăm oameni care nu-şi fac treaba”

Reprezentantul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului, Szekely Istvan, a declarat în cadrul seminarului că este nevoie de reconsiderarea pragurilor instituite, întrucât se înregistrează ‘anomalii’, el arătând că există comunităţi compacte de zeci de mii de etnici maghiari, însă aceştia nu beneficiază de drepturile lingvistice prevăzute de lege, întrucât reprezintă mai puţin de 20% din totalul populaţiei. El a precizat că există şi comunităţi maghiare numeric mai mici, care însă au posibilitatea de a amplasa plăcuţe bilingve cu numele localităţilor, întrucât depăşesc pragul prevăzut de lege.

Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a arătat în acelaşi cadru că în judeţul Suceava există cazuri în care comunităţile minoritare reclamă faptul că în momentul în care ponderea lor a scăzut sub 20%, primăriile au demontat plăcuţele bilingve.