„Un lucru foarte important în ceea ce privește decizia politică luată de România este angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Nu este o decizie doar pentru 2017, este o decizie pentru 10 ani, iar această decizie a fost ratificată de către Parlament. Aceasta este o oportunitate minunată, bazată pe o decizie politică dificilă, dar curajoasă”, a afirmat ambasadorul american într-un interviu pentru Agerpres.

Klemm a vorbit despre preocupările SUA în ceea ce privește lupta anticorupție și statul de drept în România, despre recenta vizită la Pentagon și Casa Albă, alături de ministrul Apărării, Mihai Fifor, dar și despre protestele de la București, de la începutul acestui an.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

Victor Ciutacu, după retragerea pătimită a lui Cătălin Cîrstoiu ...

„A fost o minunată demonstrație, nu doar a unei palete de factori de guvernare, ci și a rolului individului, cetățeanului, în sănătatea unei democrații”, a afirmat diplomatul american.

În iunie, anul acesta, președintele Iohannis s-a întâlnit cu președintele Trump, în Statele Unite ale Americii, iar vizita a fost descrisă drept un mare succes. Ne puteți spune care sunt principalele efecte ale vizitei președintelui Iohannis?

Hans Klemm: A fost o vizită de succes nu doar din punctul meu de vedere, ci și din punctul de vedere al guvernului american, din punctul de vedere al președintelui Trump. A făcut acest lucru foarte clar, în comentariile din Grădina cu Trandafiri, în acea după-amiază. A fost prima dată când un președinte american a stat alături de un președinte român în Grădina cu Trandafiri de la Casa Albă, în aproape 40 de ani. Președintele Iohannis a fost primul șef de stat din Uniunea Europeană care să fie invitat de președinte la Casa Albă. A fost o reafirmare, în cel mai larg sens, a parteneriatului nostru strategic. Am celebrat a XX — a aniversare, dar am exprimat și angajamentul celor două țări de a depune eforturi pentru a găsi moduri de a întări cooperarea strategică. Au trecut doar două luni de atunci, dar unul dintre punctele focale esențiale ale întâlnirii de la Washington a fost legat de securitate. Statele Unite ale Americii au fost foarte încântate de dorința României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. Din iunie, în cele trei luni care au trecut, au fost făcut progrese importante de către România în ceea ce privește cooperarea cu Guvernul Statelor Unite ale Americii, dar și cu companii private pentru a realiza acest scop, de a cheltui cei 2%. Este probabil cel mai concret rezultat al acelei întâlniri care a avut loc la Washington. Un altul va avea loc în aproximativ două săptămâni, anume misiunea Trade Winds, a companiilor americane ce vor veni în România pe 18 octombrie. Aștept să sprijin această inițiativă.

La momentul vizitei, președintele Trump a lăudat lupta anticorupție. În prezent, există noi frământări în România în ceea ce privește sistemul judiciar. Ați exprimat îngrijorările Guvernului Statelor Unite ale Americii ieri (28 septembrie — n.r.). Puteți vorbi despre modul în care autoritățile române văd discursul SUA pe această temă? Unde ați găsit un limbaj comun cu ele și unde nu ați găsit?

Hans Klemm: Întorcându-ne în iunie, la Washington, președintele meu a vorbit atunci foarte favorabil despre rolul pe care președintele Iohannis personal l-a jucat în susținerea luptei anticorupție și întărirea statului de drept. Președintele Trump a spus, de asemenea, că Statele Unite ale Americii vor susține mereu lupta anticorupție din România. În august, ministrul Justiției a adus propuneri pentru a reforma sistemul judiciar. Pe 29 august, Statele Unite ale Americii și-au exprimat îngrijorarea privind acele propuneri, în special asupra efectului pe care ele le vor avea asupra independenței justiției și asupra selecției oficialilor seniori din justiție. Dar nu am fost singuri în acest demers. Președintele Iohannis a vorbit accentuat despre aceste propuneri. Alte autorități din sistemul judiciar au vorbit despre îngrijorările lor, Consiliul Superior al Magistraturii s-a exprimat ieri. De asemenea, alți parteneri internaționali ai României și-au exprimat îngrijorarea. Este sarcina autorităților române să își prezinte punctul de vedere, atât pentru partenerii internaționali, cât și pentru comunitatea românilor.

Mministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus că nu aveți pregătire în drept, așadar nu știți cum funcționează statul de drept în România. Puteți răspunde la această declarație?

Hans Klemm: Are dreptate, nu am studiat dreptul. Totuși, am pregătire în economie. Munca în economie se bazează pe fapte și statistici. Îngrijorările noastre referitoare la progresul statului de drept în România nu sunt bazate doar pe sentimente sau pe lipsă de cunoștințe sau pe ce s-a întâmplat în România. Progresele realizate în România în privința luptei anticorupție, în privința eforturilor de a avea un sistem judiciar independent, în privința eforturilor de a consolida instituțiile guvernării democratice și statului de drept sunt foarte apreciate de Statele Unite ale Americii. Iar acest progres poate fi cuantificat. Banca Mondială, spre exemplu, își menține indicatorii pe guvernare pentru orice țară care face parte din Banca Mondială, inclusiv România. Dacă vă uitați la indicatorii lor pe guvernare, sunt șase indicatori, dar doi au implicare directă în această chestiune — monitorizează controlul corupției și statul de drept. Dacă vă uitați la statisticile Băncii Mondiale în perioada 2004-2015, care sunt cele mai recente, poziția României în ceea ce privește controlul corupției a crescut cu 20%. În ceea ce privește întărirea statului de drept, a crescut cu 30%. Aceasta este Banca Mondială. Potrivit Transparency International, un ONG internațional foarte respectat, care are sediul în Berlin, și realizează, în fiecare an, sondaje privind percepția pe care o au oamenii față de corupție în țara lor, în perioada 2004-2017, România a urcat 30 de locuri în top. S-a îmbunătățit și a urcat 30 de locuri. Cred că mai sunt două sau trei țări care au avut un asemenea parcurs. Aceasta este o cuantificare a îmbunătățirilor substanțiale în ceea ce privește lupta anticorupție în România și întărirea statului de drept. Ce îngrijorează Statele Unite ale Americii este faptul că propunerile ce sunt în discuție ar întoarce România, ar trage înapoi instituțiile judiciare ale țării, spre un punct în care nu stătea la fel de bine la capitolul anticorupție și stat de drept.

Vorbind de economie, în curând va avea loc evenimentul Trade Winds, care aduce cea mai mare delegație economică americană în România, în octombrie. Care sunt domeniile în care investitorii americani ar dori să se implice?

Hans Klemm: Cred că sunt interesați de o paletă largă de sectoare. Companiile cuprinse în Trade Winds reprezintă o arie largă de sectoare de activitate — agricultură, servicii financiare, producție și multe altele. Este adevărat, dacă priviți profilul companiilor care deja au investit în România, avem aceeași situație: companiile americane sunt implicate în toate sectoarele importante — energie, farmaceutice, companii care vor să își consolideze poziția în sectorul chimic, asamblări auto, dar și producție de părți auto, agricultură. Avem multe sectoare.

Delegația va include și reprezentanți ai industriei de apărare?

Hans Klemm: Da. Nu știu exact numele companiilor, dar sunt sigur că cel puțin două firme din sectorul de apărare mi-au spus că vor participa ori direct, ori ca sponsori. Acesta este un aspect important în ceea ce privește hotărârea României de a crește cheltuielile în domeniul apărării naționale. Negocierile guvernului român cu anumite companii americane pentru a îmbunătăți dotarea armatei continuă, iar companiile americane sunt parte din discuții și sunt nerăbdătoare să colaboreze cu industria română de apărare pentru a ajuta la reconstrucția industriei române.

Din câte știți, compania ce are de-a face cu sistemul Patriot va fi prezentă?
Hans Klemm: Raytheon. Nu pot confirma. Nu știu dacă vor fi aici.

Pentru că vorbim de sistemul Patriot, ministrul Apărării a anunțat că, până la finalul anului, România va achiziționa primul astfel de sistem. Puteți vorbi despre discuțiile ce au avut loc la Pentagon, pe această temă, discuții la care ați fost prezent?

Hans Klemm: Am avut privilegiul de a-l însoți pe ministrul Apărării Fifor atât la discuțiile de la Casa Albă, cât și la întâlnirea cu secretarul de stat Mattis, săptămâna trecută. În cadrul ambelor întâlniri, discuțiile au acoperit amplu tema cooperării celor două țări: întărirea sistemelor naționale de apărare, dar și statutul nostru de aliați în cadrul NATO, ca parteneri de coaliție pe câmpul de luptă, departe de România, în Afganistan, în Irak, pentru a înfrânge ISIS. Unele dintre teme discutate sunt previzibile. Ambele întâlniri au început cu mesajul de condoleanțe din partea Statelor Unite ale Americii către ministrul Apărării și către familia caporalului Stoica, ucis în mod tragic în Kandahar. Au avut ca temă și planurile României de a-și îmbunătăți contribuția la NATO și de a-și îmbunătăți propria apărare, parteneriatul SUA-România, atât în regiunea Mării Negre, dar și în cadru mai amplu. Atât la Casa Albă, cât și la Ministerul Apărării, ministrului Fifor i-au fost acordate încurajări puternice pentru a continua angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru Apărare.

Ministrul Fifor a spus că România plănuiește, de asemenea, să achiziționeze aeronave F-16. Acesta aspect a făcut, de asemenea, parte din discuțiile cu secretarul Mattis?

Hans Klemm: A fost menționat, nu a fost o discuție în profunzime. Cu câteva săptămâni înainte, România a început acest proces cu o scrisoare de solicitare. A cerut SUA să identifice dacă mai are aeronave F-16 care să poată fi cumpărate de către România. Deci acest proces a început, este corect.

Ministrul Fifor a spus, de asemenea, că secretarul Mattis a adus în discuție chestiunea luptei anticorupție în România.

Hans Klemm: Da. Iar ministrul Fifor — am văzut relatarea sa — a descris comentariile secretarului Mattis pe această temă cu multă acuratețe. Este o chestiune pe care secretarul Mattis o abordează deseori, când merge în Congres și vorbește cu senatori sau membri ai Camerei Reprezentanților, când este în discuție colaborarea noastră cu țări partenere. Și există întrebările frecvente la care secretarul Mattis trebuie să răspundă, referitor la eforturile țărilor partenere de a controla fenomenul anticorupție.

România este într-o regiune specială, ce include Rusia cu mesajele sale referitoare la NATO. Cum abordați acest lucru — implicarea României în NATO și criticile Rusiei la adresa NATO?

Hans Klemm: Amenințarea adusă de Rusia a fost, de asemenea, o temă de discuție în Washington, la întâlnirile la care l-am însoțit pe ministrul Fifor. Vorbim de o îngrijorare crescândă a Statelor Unite ale Americii. Nu are de-a face doar cu atitudinea agresivă pe care Rusia o are pe granița vestică, deci pe flancul estic al alianței NATO, inclusiv aici, în regiunea Mării Negre. Este vorba și de ceea ce Rusia a făcut la nivel intern, în Statele Unite, comportamentul din timpul alegerilor noastre naționale, anul trecut. Vrem să implicăm țări precum România, dar și alte țări din Europa, în studierea activităților Rusiei — acțiunile hibride, acțiunile din media străine — în îmbunătățirea monitorizării acestor activități, cum putem schimba informații pe aceste teme. Aceste discuții au loc și cu România, foarte mult.

Rusia a avut un discurs dur și cu privire la diplomații americani din această țară. Cum abordează SUA amenințările Rusiei? Vladimir Putin a spus că va expulza diplomați americani.

Hans Klemm: Nu doar că a spus-o, a și făcut-o. Din nefericire a fost o consecință a acțiunilor Rusiei de implicare în alegerile naționale în 2016. Înainte de finalul mandatului său, președintele Obama a luat câteva măsuri pentru a sancționa Rusia pentru ce a făcut în timpul alegerilor. Și, cum se întâmpla în cele mai rele momente ale Războiului Rece, Rusia a decis să riposteze la acțiunile Statelor Unite. Cred că asta s-a întâmplat vara aceasta, când au anunțat foarte tăios micșorarea numărului de diplomați americani, dar și de personal care ar putea lucra la misiunile noastre din Rusia.

Cum se modifică mesajul diplomatic al SUA în contextul provocărilor mondiale precum Brexit, criza din Coreea de Nord, criza din Qatar?

Hans Klemm: Aș vrea să subliniez continuitatea din domeniul afacerilor externe și al diplomației nu doar în lumina evenimentelor recente, dar de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Mă refer la importanța acordată continuu alianțelor noastre, în special NATO. Iar aici subliniez un alt eveniment important, ce a avut loc în Grădina cu Trandafiri, la conferința de pe 9 iunie, când o jurnalistă română l-a întrebat pe președintele meu despre angajamentul pentru NATO și articolul 5. El a spus foarte clar că Statele Unite își asumă angajamentul față de NATO și articolul 5 care vorbește despre obligația țărilor aliate de a se apăra reciproc.

În ceea ce privește situația din Coreea de Nord, alianțele noastre cu Coreea de Sud și Japonia și-au demonstrat importanța în a răspunde amenințării nucleare în creștere. De asemenea, și în Orientul Mijlociu. Prima vizită a președintelui Trump a fost în Orientul Mijlociu, iar acolo nu doar a subliniat relațiile noastre de parteneriat-cheie, dar a evidențiat și angajamentul nostru foarte puternic față de Israel. Dacă vedeți declarațiile președintelui, vicepreședintelui, ale secretarului de stat pentru Apărare, ale membrilor Congresului, o să vedeți angajamentul de a întări securitatea, alături de partenerii noștri. De asemenea, promovăm prosperitatea americană, alături de partenerii noștri. Acesta sunt componentele-cheie ale politicii externe americane.

Faptul că președintele Trump a evidențiat angajamentul SUA față de articolul 5 a fost văzut ca o amenințare de către Rusia?

Hans Klemm: Nu pot vorbi pentru ruși, dar cred că reafirmarea angajamentului SUA față de articolul 5 a fost un semnal solid că SUA vor rămâne un membru foarte puternic al alianței NATO și își vor menține legăturile cu parteneri-cheie precum România.

La începutul acestui an, în timpul frământărilor legate de schimbările din justiție, AmCham a trimis o reacție oficială referitoare la îngrijorările pe care le avea. Puteți vorbi despre relația dintre stabilitatea luptei anticorupție și mediul economic, investitorii străini?

Hans Klemm: Când intru în dialog cu companii americane, dar și companii românești despre ce este important pentru îmbunătățirea climatului de investiții — pe lângă resursele naturale și forța de muncă — discuția virează repede spre politicile publice. Există o dorință puternică de stabilitate, predictibilitate, transparență în ceea ce privește politicile publice, dorința de a consulta toți actorii implicați, consultări de bună-credință cu toți ce implicați, inclusiv comunitatea de afaceri. Toți acești factori sunt foarte importanți pentru investitorii care doresc să aducă noi investiții în România sau să își mărească investițiile aici. Statul de drept, deoarece este cadrul în care se rezolvă dispute, este foarte important. Angajamentul țării în lupta anticorupție este, de asemenea, esențial pentru o economie sănătoasă și o creștere sustenabilă. Acest lucru a fost menționat în comentariile președintelui Trump când s-a întâlnit cu președintele Iohannis: lupta anticorupție nu este bună doar pentru a asigura justiția într-o țară. Ea contribuie, de asemenea, la un climat pozitiv de afaceri. Acest aspect a făcut parte și din discuția dintre secretarul de stat Tillerson și președintele Iohannis, la Washington, în iunie.

Ați avut discuții cu autoritățile române, în special cu membrii Guvernului, în momente critice. Unde credeți că există o lipsă de comunicare în dialogurile cu ei? Pentru că există mesaje diferite, transmise dintr-o parte în alta, după întâlnirile dumneavoastră cu ei.

Hans Klemm: Eu simt — și nu doar azi, ci de când mi-am început mandatul de ambasador al SUA în România — că am avut posibilitatea să am discuții foarte deschise cu fiecare politician român. Au fost foarte generoși cu accesul pe care mi l-au oferit. M-am bucurat de discuții deschise și oneste. Oamenii care urmăresc practica diplomatică știu că, atunci când un diplomat spune că a avut discuții deschise și oneste, înseamnă că au fost exprimate și dezacorduri. Este datoria mea de ambasador al SUA să transmit cât se poate de direct viziunea guvernului țării mele când vedem evoluții ce ar putea avea impact direct asupra SUA sau ar putea afecta negativ parteneriatul strategic pe care îl avem cu România. Așa că mă bucur de deschiderea pe care au arătat-o reprezentanții guvernului român, dar și ai societății române în cei doi ani de mandat în România.

Ieri ați vorbit despre ce ați învățat în misiunea dumneavoastră în Afganistan, unde v-ați ocupat de statul de drept. Ați spus că ați văzut cât de important este rolul politicilor guvernamentale în colaborarea societății civile cu diverse instituții. Simțiți că acesta este cazul și în România?

Hans Klemm: Cred că da. Cea mai bună expresie a acestui fenomen este ce s-a întâmplat în ianuarie și februarie anul acesta, cu încurajarea societății civile, dar și prin reacția directă a publicului român. Acestea au devenit atât de vizibile, într-o manieră ce a devenit o inspirație, nu doar pentru alți români, dar și pentru prieteni ai României din comunitatea internațională. A fost o minunată demonstrație, nu doar a unei palete de factori de guvernare, ci și a rolului individului, cetățeanului, în sănătatea unei democrații. Am avut oportunitatea să citesc Alexis de Tocqueville, un jurnalist francez de acum 200 de ani, care a călătorit în Statele Unite ale Americii la începuturile democrației noastre. Cu un minunat simț al observației, a scris o carte minunată despre dezvoltarea democrației în Statele Unite. Una dintre concluziile sale este că sănătatea unei democrații nu stă doar în instituțiile guvernamentale, ci probabil mult mai important în ceea ce privește calitatea instituțiilor guvernamentale este rolul individului într-o democrație de a se asocia, de a-și aduce contribuția la binele public. Citind asta, mi-am amintit imediat de evenimentele din ianuarie și februarie din Romania. Acestea au fost foarte… nu putea exista o reprezentare mai puternică a ceea ce spunea de Tocqueville despre sănătatea democrației americane, iar acum era vorba de mărturia sănătății democrației române — să fie atâția indivizi care își exprimă îngrijorările cu privire la cursul guvernării.

Întorcându-ne la cooperarea România-SUA în domeniul apărării, cum o vedeți după momentul în care România va achiziționa primul sistem Patriot?

Hans Klemm: Este doar un punct de început. Un lucru important în ceea ce privește decizia politică luată de România este angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Nu este o decizie doar pentru 2017, este o decizie pentru 10 ani, iar această decizie a fost ratificată de către Parlament. Aceasta este o oportunitate minunată bazată pe o decizie politică dificil,ă dar curajoasă. Dar este o oportunitate pentru România să investească în apărarea națională pentru a promova reziliența națională a țării, pentru a îmbunătăți abilitatea armatei sale să opereze alături de aliații săi în NATO și să se asigure că sistemele sale de apărare sunt moderne și la cel mai înalt nivel tehnologic și care sunt complementare altor sisteme de apărare ale aliaților în eforturile de apărare și descurajare față de toate amenințările semnificative. Nu doar Rusia, există amenințări teroriste din afara NATO, amenințări ce privesc securitatea cibernetică, crima organizată. Pentru noi, faptul că România își va îmbunătăți dotările armatei în următorii 10 ani este foarte semnificativ.

Ministrul Fifor a spus că au fost discuții legate de cumpărarea sistemului Patriot și mentenanța acestuia pe teritoriul României. Putem vorbi și de o colaborare industriilor de apărare între SUA și România?

Hans Klemm: Da, este ceva ce a fost spus nu doar de ministrul Fifor, ci și de predecesorii săi — Tudose, Grindeanu, dar și Cioloș. În contextul în care România cheltuiește 2 % din PIB pentru Apărare, în mod natural, dorește să vadă banii aceștia investiți în propria industrie de apărare. Este de înțeles, este ceva ce orice țară și-ar dori, iar companiile americane ce lucrează în sectorul de apărare cunosc aceste intenții. Ce am auzit și de la reprezentanți ai companiilor americane de apărare, dar și de la reprezentanți ai guvernului român este că discuțiile se desfășoară foarte bine.

Despre Trade Winds, care are loc săptămâna viitoare. Ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest eveniment să fie descris ca fiind unul de succes?

Hans Klemm: Probabil nu vom putea detecta succesul timp de luni sau de ani. În primul rând, este vorba de o misiune comercială, nu este vorba de o misiune de investiții. Majoritatea companiilor vin în România pentru a căuta parteneri în comunitatea română de afaceri pentru a îmbunătăți vânzările bunurilor și serviciilor americane. Uneori, vânzările merg într-o direcție, iar câteodată urmează și investiții. La conferința Trade Winds în sine unul din aspectele importante pe care sperăm să le facilităm este să avem întâlniri de tipul „business to business”, anume dezvoltarea de parteneriate între companii române și americane. Acesta este al zecelea an în care SUA susține un eveniment Trade Winds și se petrece pentru a doua oară în zona Europei Centrale și de Est. Potrivit statisticilor pe care le-am accesat, în această perioadă de 10 ani au fost înregistrate schimburi de miliarde de dolari între participanții americani și partenerii pe care i-au întâlnit. Deci acesta este scopul, ca peste timp — nu se va întâmpla peste noapte — ca peste luni sau săptămâni, ani, să existe o prezență mai mare a serviciilor și companiilor americane aici, în România.