Harta celor mai SCUMPE CĂMINE din universităţile româneşti FOTO

În anul 2013, 57% dintre universități au crescut taxele de cămin pentru studenți. Deși în urma protestelor studențești din toamna lui 2013 Ministerul Educației Naționale a crescut subvenția pentru cămine-cantine cu 10%, acest lucru nu s-a reflectat și în scăderi de taxe la cămin, din contră, există cazuri în care acestea au fost crescute și în acest an – cum este de pildă cazul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, se arată în studiul ANOSR.

Valoarea taxelor de cămin diferă nu doar de la un centru universitar la altul, ci și de la un cămin la altul, în funcție de condițiile oferite.

Analizând 21 de universități din România studenţii din ANOSR au observat că există universități unde taxele de cămin sunt similare costurilor pe care un student le-ar plăti dacă ar sta în chirie. În general condițiile căminelor cu prețuri mari sunt foarte bune, uneori similare condițiilor de hotel, dar există și cămine mai ieftine în care studenții trebuie să se înghesuie câte 5-6 în cameră, să împartă baia cu colegii de palier sau să suporte condiții mizere care favorizează apariția de gândaci sau șobolani.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CITEŞTE ŞI MAFIA din căminele studenţeşti. Cu cât se vinde un LOC ÎN CAMPUSURILE din Capitală VIDEO

Cea mai mare taxă de cămin din România este la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unde studenții trebuie să achite lunar 540 de lei pentru camere de tip garsonieră, urmată de taxa de 500 de lei aplicată la cel mai bun cămin al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu camere de 2 persoane în condiții foarte bune și taxa de 450 de lei de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași cu aceleași condiții bune.

Mai jos este prezentată o hartă a celor mai scumpe cămine din universitățile analizate. Menționăm că în cazul taxelor mari în general condițiile sunt mai bune, existând însă și situații în care universitățile oferă aceleași condiții la un nivel decent pentru toți studenții la prețuri rezonabile sau situații în care, pentru a acoperi toate cererile de cazare, universitățile recurg la supracazări.

Pe lângă valoarea taxelor de cămin, realizatorii studiului au urmărit căror grupuri de studenți se adresează universitățile în ceea ce privește facilitarea cazării, având în vedere că rolul căminelor este acela de a-i sprijini cu locuri în cămine pe cei care au probleme în a-și permite cazarea. Din analiză, s-a constatat că jumătate din universități folosesc căminele ca pe un mecanism de recompensă a studenților cu rezultate deosebite la învățătură, aceștia având prioritate la cazare în fața celora cu cazuri sociale. Asta înseamnă că locurile de cămine nu ajung neaparat la cei care au cea mai mare nevoie de ele, ci la cei care reușesc să învețe mai bine pe perioada anului universitar.

Un alt aspect important de menționat este faptul că legea interzice orice formă de taxă de garanție, taxă de rulment sau denumită în altă formă decât taxă de cazare pentru prima lună de cazare la cămin. Cu toate acestea, încă există universități care încasează această taxă de la studenți, cum e cazul Universității Politehnica din Timișoara. Mai mult decât atât, există universități care, pentru a evita încasarea directă a acestei taxe, indexează valoarea acestei taxe în prima taxă lunară plătită de studenți – cum este cazul Universității Politehnica din București, Academiei de Studii Economice din București sau Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

VEZI ŞI Cămine STUDENŢEŞTI în Bucureşti. Topul CĂMINELOR PRIVATE FOTO