Harta riscului seismic a României, după 49 de ani de la cutremurul major din Capitală. Ce spun oficialii

Platforma digitală lansată în 2025 de oficiali le permite atât cetățenilor din România, cât și autorităților locale să identifice rapid gradul de vulnerabilitate al zonei în care se află și să consulte informații despre accesarea fondurilor pentru consolidarea clădirilor.

Citește și:  49 de ani de la cutremurul care a distrus Capitala. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui seism similar

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că, în prezent, sunt deja în derulare 98 de proiecte dedicate creșterii siguranței seismice. Acestea vizează consolidarea școlilor, spitalelor, blocurilor de locuințe și a altor clădiri publice care prezintă vulnerabilități strucurale. Acesta a lansat un apel către autoritățile administrației publice locale să colaboreze pentru realizarea expertizelor tehnice necesare. Attila a mai menționat că acestea sunt finanțate integral de Minister.

„Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte. Acestea vizează siguranţa seismică a şcolilor, spitalelor, a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice. Fac un apel ferm către autorităţile locale. Trebuie să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilităţi. Astfel, în cel mai scurt timp posibil, să poată fi accesate fondurile puse la dispoziţie”, a transmis ministrul.

Alte articole

49 de ani de la cutremurul care a distrus Capitala. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui seism similar

Cutremur în Vrancea, la 49 de ani de la seismul care a provocat cele mai mari pagube din istoria României. Ce magnitudine a avut și unde s-a simțit

Harta publicată pe site-ul Ministerului este interactivă și oferă detalii despre unitățile administrativ-teritoriale incluse în zonele de risc seismic. Potrivit datelor, aproape 80% din totalul localităților din România au fost deja incluse în această cartografiere. Platforma are rolul de a facilita atât procesul de informare a populației, cât și demersurile administrative pentru obținerea fondurilor necesare consolidării.

Între 2022-2023, Guvernul a aprobat mai multe programe de investiții dedicate reducerii riscului seismic, atât pentru clădirile publice, cât și pentru blocuri. Totodată, finanțarea este asigurată în proporție de 100% de la bugetul de stat, fiind incluse și costurile pentru expertizele tehnice de risc seismic, etapă obligatorie pentru depunerea cererii de finanțare.

Autoritățile centrale estimează că implementarea măsurilor va contribui major la creșterea siguranței populației și, în același timp, impactul pe care un eventual cutremur major l-ar putea avea asupra infrastructurii și comunităților din întreaga țară, ar putea fi redus.

Citește și:  Directorul PAID, care gestionează asigurările obligatorii ale locuinţelor, estimează un nivel al despăgubirilor de peste 50 de miliarde de euro, în cazul unui cutremur major: „Este un risc enorm, un risc strategic pentru România”