Harta României ar putea fi redesenată. 148 de oraşe şi municipii riscă să-şi piardă statutul, iar localităţi precum Sinaia, Predeal sau Eforie ar deveni comune

Printre localitățile care ar putea fi vizate se numără stațiuni turistice cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie și Sovata. În paralel, social-democrații analizează posibilitatea reducerii numărului județelor, unul dintre scenariile discutate fiind reorganizarea teritoriului după modelul celor 15 Curți de Apel. Deocamdată, propunerile se află în faza de analiză, fără să existe o decizie privind localitățile sau județele care ar urma să fie comasate.

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru responsabil de elaborarea proiectului, a explicat, la Antena 3, că actuala organizare administrativă nu mai reflectă întotdeauna realitățile demografice.

„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a spus Benea, referindu-se la localitățile care au pierdut un număr important de locuitori, dar continuă să funcționeze cu structuri administrative specifice mediului urban.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproape 150 de orașe și municipii ar putea fi vizate de reorganizare

Conform recensământului din 2021, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, au populații mai mici de 10.000 de persoane. Dintre acestea, 38 de orașe au sub 5.000 de locuitori, iar unele abia depășesc pragul de 1.000.

Alte articole

Ce se întâmplă cu buletinele românilor, în contextul comasărilor din România. Ce faci dacă dispare comuna în care locuiești

Comuna în care s-a născut Sorin Grindeanu ar putea fi desfiinţată în urma reformei administrative. Peste 1.400 de localităţi ar putea să dispară

Județul Vâlcea are cele mai multe localități urbane aflate sub pragul analizat, respectiv nouă: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari.

Pe următoarele poziții se află Suceava, cu opt orașe, și Maramureș și Sibiu, cu câte șapte. Alte cinci județe, Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș, au fiecare câte șase localități urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

Printre orașele care ar putea fi afectate se află și importante destinații turistice. Sinaia are 9.071 de locuitori, Bușteni 8.368, iar Predeal 4.020.

Situații similare se înregistrează la Băile Herculane, cu 3.787 de locuitori, Borsec, cu 2.391, și Băile Tușnad, cu numai 1.372.

Pe litoral, Eforie are 8.630 de locuitori, Techirghiol 8.061, iar Sulina 3.118.

Ce criterii vor conta pentru comasarea localităților

Dragoș Benea a precizat că populația nu va reprezenta singurul criteriu în procesul de reorganizare. Vor fi analizate inclusiv veniturile administrațiilor locale, cheltuielile de funcționare, calitatea serviciilor publice și capacitatea de atragere a investițiilor.

O variantă luată în considerare este comasarea orașelor mici cu localități învecinate, în special atunci când acestea se află în apropierea unor centre urbane mai dezvoltate.

„Se pot comasa și orașe acolo unde este cazul și unde vor decide acele comitete de reorganizare locală”, a explicat Benea.

Potrivit europarlamentarului PSD, reforma urmărește consolidarea capacității administrative și facilitarea accesului la finanțări de la bugetul național și din fonduri europene.

Schimbarea statutului administrativ nu ar însemna dispariția localităților respective, ci reorganizarea instituțiilor care le administrează.

România ar putea avea doar 15 județe

O altă componentă a reformei vizează actuala împărțire a țării în 41 de județe, la care se adaugă municipiul București.

Printre scenariile analizate se numără reducerea numărului județelor la 15, folosind ca punct de plecare organizarea teritorială a Curților de Apel.

Aplicarea acestei variante ar presupune comasarea a 26 dintre actualele județe și redesenarea granițelor administrative.

Dragoș Benea a subliniat însă că modelul celor 15 Curți de Apel este doar una dintre posibilitățile discutate, fără să fi fost stabilită o formulă definitivă.

La rândul său, Valeriu Iftime consideră că reorganizarea ar putea contribui la reducerea cheltuielilor publice și la dezvoltarea economică a unor unități administrative mai mari, chiar dacă ar presupune eliminarea unor funcții de conducere.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu îl ironizează pe Ilie Bolojan după ce liderul PNL i-a transmis „Sorine, guvernează!”: „Am guvernat și noi, dar nu am tăiat”