Subiectul se află pe ordinea de zi a şedinţei acţionarilor de marţi, ce va avea loc la ora 14.00.

„În data de 26 iunie 2017, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica a primit demisia înaintată de către reprezentantul propus de Fondul Proprietatea, fără ca acesta să prezinte o motivaţie a demisiei şi fără vreo avertizare sau vreun preaviz în acest sens”, arată convocatorul publicat pe site-ul companiei, potrivit news.ro.

Alte Articole

Rabla 2021. 15.497 de autovehicule şi 107 motociclete au fost ...

Credit urgent în rate pentru propriul hobby

Cîţu: Lucrările de investiţii prin PNDL vor fi finanţate ...

Astfel, Hidroelectrica a rămas cu un Consiliu de Supraveghere format din patru membri, în condiţiile în care „pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezenţa a cel puţin cinci dintre membrii consiliului de supraveghere”, după cum arată Actul Constitutiv al societăţii.

În consecinţă, arată convocatorul, pe 26 iunie, data la care a expirat mandatul membrilor de directorat de la momentul respectiv, „consiliul de supraveghere a fost în imposibilitate de a lua vreo decizie validă cu privire la administrarea executivă a societăţii, iar societatea a rămas pentru o perioadă de zece zile fără conducere executivă”.

Însă ulterior reprezentantul propus de FP, Oana Truţă, a revenit ca membru al consiliului de supraveghere, fiind propus şi votat prin metoda votului cumulativ de către acţionarul minoritar.

„În consecinţă, este evident faptul că intenţia reprezentantului propus de Fondul Proprietatea a fost de a lăsa compania fără conducere executivă şi nu de a demisiona din Consiliul de Supraveghere”, se mai arată în convocator.

Autorii documentului scriu că această demisie a avut consecinţe ce nu au fost „deloc neglijabile”.

„O companie tocmai ieşită din insolvenţă după o perioadă de patru ani nu poate funcţiona în parametri normali fără o conducere executivă care să realizeze managementul unei structuri organizatorice complexe, firească pentru o companie ca Hidroelectrica, participant relevant în piaţa de energie electrică din România şi din regiunea centrală şi de est a Europei şi element esenţial pentru siguranţa naţională”, se precizează în convocator.

De asemenea, reprezentanţii Hidroelectrica spun că FP a emis nenumărate comunicate de presă denigratoare la adresa directoratului societăţii şi a unor membri din consiliul de supraveghere „care nu fac altceva decât să aducă grave prejudicii de imagine Hidroelectrica”.

La rândul său, FP a cerut introducerea pe ordinea de zi a şedinţei acţionarilor a unui punct prin care cere iniţierea de către societate a unei acţiuni de răspundere împotriva „acelor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului Hidroelectrica SA, care au aprobat noua organigramă pentru un prejudiciu total cauzat societăţii de 517.353.843 lei (113.021.047 euro)”, mai arată convocatorul.

FP vrea totodată ca societatea de stat să iniţieze „o acţiune în răspundere împotriva acelor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului Hidroelectrica SA care au aprobat majorarea tarifelor practicate în relaţia contractuală cu Hidroserv SA pentru daunele produse soeictăţii de cel puţin 20.684.780 lei (4.518.794 euro)”.

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi este „desemnarea Fondului Proprietatea pentru a exercita acţiunea în justiţie împotriva persoanelor împotriva cărora adunarea generală a acţionarilor a hotărât iniţierea acţiunii în răspundere”.

Compania a realizat în primele nouă luni ale anului un profit brut de 1,19 miliarde lei, raportat la o cifră de afaceri de 2,41 miliarde lei.

În anul 2016, Hidroelectrica a înregistrat un profit net de 1,36 miliarde lei, raportat la venituri totale de 3,39 miliarde lei.

Compania are circa 3.300 de angajaţi.