De ce aţi sesizat atunci Parchetul? Care erau acuzațiile pe care i le aduceați lui Klaus Iohannis?
„Dosarul instrumentat la ANI, raportat la un posibil conflict de interese, a fost întocmit în urma unei sesizări transmise de Ministerul Comunicațiilor sub semnătura fostului Ministru Dan Nica, având ca obiect un contract semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese referitor la un proiect pe fonduri europene.
Acest dosar a avut două laturi: una administrativă, pentru care ANI a întocmit un raport de evaluare și una cu posibile indicii de săvârșire a unei infracțiuni, pentru care inspectorii au transmis o sesizare la Parchetului General, deoarece nu se puteau pronunța pe latură penală. (...) Cred că da, doar o coincidență. Dosarul era deschis din 2013, deci trecuse mai bine de un an atunci când a fost clasat. Aș face speculații dacă aș emite o altă opinie, fără probe. Numirea lui Cristian Lazăr în Parchetul General – sau, mai precis, delegarea lui – s-a făcut în 2013, pe mandatul și la propunerea lui Tiberiu Nițu, pe funcția de Procuror șef adjunct al secției de urmărire penală și criminalistică. Ulterior, în 2015, fostul ministru Robert Cazanciuc a propus CSM numirea pe aceeași funcție.
Din cauza căderii guvernului, CSM a amânat procedura, deoarece ministrul justiției fusese schimbat și nu se știa dacă noul ministru, în persoana Ralucăi Prună, și-ar fi însușit propunerea făcută de Robert Cazanciuc.
Raluca Prună și-a însușit acea propunere și, astfel, Cristian Lazăr a fost numit pe aceeași funcție pe care ocupat-o prin delegare cu avizul favorabil al CSM. Prin urmare, e ilogic să fie vreo recompensă, atâta timp cât a ocupat aceeași funcție de când a venit în Parchetul General, în iunie 2013”, a declarat Horia Georgescu pentru Q Magazine.
Acesta a mai explicat și că orice dosar poate fi redeschis.
„Orice dosar poate fi redeschis, după cum arată experiența ultimilor ani, dar nu văd motive. Soluția nu a fost contestată de nici una dintre părți, iar motivarea ordonanței o consider validă. Pentru că, în dosarul de la ANI, nu a avut calitatea de suspect sau inculpat. E posibil ca și în celelalte dosare să avem aceeași situație. Urmărirea penală s-a desfășurat In rem, pe faptă, și nu pe persoana domniei sale”.
facebook
twitter
