Iarnă cruntă în România? Ce spun meteorologii care monitorizează vortexul polar

Meteorologii sunt cu ochii pe vortexul polar, fenomen care ”modelează” iernile şi reprezintă un indicator esențial al prognozei meteo pentru sezonul rece.

„În meteorologie, vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de presiune scăzută și de aer rece situată în jurul ambilor poli ai Pământului, aflată la altitudini mari în stratosferă și în troposfera medie și superioară. Termenul de vortex se referă la vânturile puternice existente care se rotesc și care mențin aerul rece în apropierea polilor”, spun experții Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Destabilizarea vortexului, prin încălziri semnificative bruște în stratosfera polară, duce la migrarea maselor de aer rece spre latitudini temperate. Asta înseamnă șanse pentru o iarnă cruntă!

Citește și Florinela Georgescu, director ANM, anunţă primele ninsori în România. Unde va ninge în noiembrie şi când vom avea -20 de grade Celsius în termometre

Alte articole

PROGNOZA METEO. Ploi, ninsori, polei, ceaţă şi nopţi geroase, Oana Păduraru anunţă o varietate de fenomene atmosferice

Anunţul meteorologilor în zilele cu ger siberian: 2025 a fost al treilea an cel mai cald înregistrat vreodată în lume

”Un vortex slab se referă la încetinirea semnificativă a vânturilor puternice care mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, condiții în care masa de aer rece migrează spre latitudini temperate, determinând răciri semnificative în anumite zone din emisfera de nord (fie America de Nord sau Europa).
Slăbirea puternică poate avea loc atunci când se produc încălziri semnificative (bruște) în stratosfera polară, eng. Sudden Stratospheric Warming (SSW). O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare semnificativă a vortexului polar stratosferic, care are loc în momentul în care unde atmosferice de scară largă (unde Rossby) sunt împinse în sus spre stratosferă. Acestea transportă energie și căldură către pol, perturbând echilibrul vortexului polar, condiții în care aerul din jurul Polului Nord se încălzește rapid (temperatura la 10 hPa poate crește cu 40…60 de grade în câteva zile), iar vânturile vestice slăbesc sau se inversează. În condițiile unui eveniment major de SSW, vortexul troposferic se fragmentează sau slăbește, aerul arctic coboară spre latitudini medii – iar drept consecință apar valuri puternice de frig”, explică ANM.

În această perioadă, pare să se contureze ”scenariul” unei ierni severe. Deși ”pronosticul” nu este 100 la sută sigur, meteorologii avertizează cu privire la faptul că vortexul polar ar da semne de destabilizare.

”Estimările modelelor numerice globale (ECMWF, GFS) privind evoluția vortexului polar stratosferic, la momentul de anticipație 26 noiembrie, indică o încălzire stratosferică și implicit o deplasare a vortexului polar stratosferic peste zona de nord a Câmpiei Ruse și Siberia.

În 26 noiembrie modelul global GFS indică o anomalie de temperatură pozitivă de peste 20…30 de grade chiar deasupra zonei arctice și temperaturi mai scăzute decât normal deasupra Siberiei (anomalii negative de 15…20 de grade).

În consecință, în 26 noiembrie, centrul vortexului (culoarea violet intens) este centrată deasupra Siberiei (temperaturi de – 75 de grade) și temperaturi mai ridicate deasupra zonei Arctice (temperaturi de -45 de grade).
În aceste condiții, stratosfera se încălzește, dar încă nu este confirmat un eveniment major de încălzire stratosferică (SSW), însă modelele globale de prognoză indică o posibilă tendință spre acest scenariu (trecerea pe valori negative ale componentei zonale a vântului – vezi graficul 3), în condițiile în care estimarea pentru 26 noiembrie indică o deplasare a centrului vortexului pe Siberia”, mai spun cei de la ANM.

Cât despre răspunsul la întrebarea ”când își va intra în drepturi iarna?”, tot experții ANM subliniază că acesta este dificil de dat, dat în condițiile în care pot interveni și alți factori meteorologici și indici climatici.

”Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1-3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici. Dacă aceste încălziri stratosferice apar devreme, cum este situația din acest an (în ultima decadă a lunii noiembrie), este mai dificil să se anticipeze exact momentul în care efectele se vor transmite până la suprafaţă.

”Pentru ca un eveniment să fie declarat major SSW, trebuie îndeplinit criteriul oficial (WMO – World Meteorological Organization): vânturile zonale medii la latitudinea de 60°N și altitudinea nivelului de 10 hPa se inversează — adică trec de la vestice (pozitive) la estice (negative).
Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1-3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici. Dacă aceste încălziri stratosferice apar devreme, cum este situația din acest an (în ultima decadă a lunii noiembrie), este mai dificil să se anticipeze exact momentul în care efectele se vor transmite până la suprafaţă”, explică ANM.

Citește și Luna decembrie aduce ninsori abundente în București! Prognoza emisă de meteorologii Accuweather