ICCJ amână pe 12 iunie decizia privind emiterea unui mandat de arestare pentru Sebastian Ghiţă în dosarul fostului primar din Ploieşti

În timpul şedinţei de judecată de marţi, instanţa supremă a constatat că Sebastian Ghiţă nu are un domiciliu de corespondenţă. „Nu avem comunicat domiciliul acestuia. Inculpatul avea obligaţia să comunice adresa reşedinţei”, a susţinut preşedintele completului, judecătoarea Ana Maria Dascălu, potrivit News.ro. 

În replică, avocatul lui Ghiţă a arătat că a luat legătură cu acesta, dar nu a dorit să spună unde este cazat deoarece nu vrea să fie „asaltat de presă”.

În plus, Ghiţă i-ar fi spus avocatului prin telefon că autorităţile sârbe i-au transmis că nu au la dispoziţie o sală pentru a-l audia prin videoconferinţă şi în acest dosar, aşa cum era programat.  

În aceste condiţii, procurorul DNA a cerut arestatea pentru 30 de zile a lui Sebastian Ghiţă şi emiterea unui nou mandat de urmărire internaţională. 

Alte articole

Dragoş Săvulescu, fostul acţionar al lui Dinamo, scapă de problemele cu legea. ÎCCJ a anulat definitiv mandatul de arestare pe numele afaceristului

Avocatul lui Mario Iorgulescu a cerut revocarea mandatului de arestare preventivă. Procesul accidentului rutier din 2019 a fost reluat de la zero!

„A fost prezent la administrarea probelor în acest dosar până pe 31 ianuarie 2017, când nu s-a mai prezentat. Pe 17 aprilie 2017, Interpol a comunicat că inculpatul a fost arestat în vederea extrădării. Între ianuarie şi aprilie, noi considerăm că Sebastian Ghiţă a fugit din România, el ştiind de existenţa acestui proces. Există temerea că lăsarea în libertate este un pericol pentru ordinea publică. Extrădarea e necesară şi pentru acest dosar. A profitat de influenţa funcţiei politice, şi-a folosit relaţiile în schimbul păgubirii bugetului public. Pericolul este actual şi generează puternice reacţii negative. Există riscul să săvârşească şi altei infracţiuni”, a susţinut procurorul DNA. 

Avocaţii omului de afaceri au cerut respingerea cererii.

Judecătorii au rămas în pronunţare pe cererea de arestare a lui Ghiţă în acest dosar, moment în care fostul edil Iulian Bădescu a arătat că doreşte să dea un supliment de declaraţie. 

„În ceea ce priveşte obiecţiunile DNA privind acordarea finanţării către CSM Ploieşti, fac precizarea că primarul nu a avut şi nu are atribuţie în ceea ce priveşte selectarea proiectelor. Anularea creditelor bugetare a fost făcută odată cu retrogradarea echipei de handbal masculin CSM Ploieşti, iar suma a fost disponibilizată şi apoi redistribuită. Directorul CSM era responsabil de acest lucru”, a arătat fostul primar.

În continuare, avocatul lui Ghiţă a cerut un ultim termen pentru dezbateri, iar instanţa a solicitat ca Sebastian Ghiţă să comunice, prin avocat, dacă doreşte să renunţe la drepturile de a da declaraţie suplimentară şi de a face alte precizări, următorul termen fiind stabilit pentru 20 iunie. 

Ulterior, magistraţii instanţei supreme au decis amânarea pronunţării asupra cererii de arestare în cazul lui Ghiţă pentru 12 iunie.

Marţi, magistraţii instanţei supreme au emis un mandat de arestare pentru omul de afaceri Sebastian Ghiţă, în dosarul privind vizita în România a fostului premier britanic Tony Blair, în care este urmărit penal şi fostul prim-ministru Victor Ponta.

În iulie 2015, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Sebastian Ghiţă şi Iulian Bădescu sub acuzaţiile de dare, respectiv luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani. 

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Sebastian Ghiţă, a acordat clubului sportiv Asesoft Ploieşti, susţinut de acesta din urmă, o finanţare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în suma de 1.500.000 lei. Pentru alocarea acelei finanţări, Iulian Bădescu ar fi pretins şi primit de la Sebastian Ghiţă, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de omul de afaceri, o casă de locuit situată în municipiul Ploieşti, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat personal doar 124.000 de lei.