ÎCCJ reia procesul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților de către Guvern. Judecătorii și procurorii solicită aproape 1 miliard de euro

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reia joi procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, într-un dosar aflat în recurs după ce instanța supremă a câștigat deja judecata pe fond.

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.

Hotărârea a stabilit că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, situație care pune instanța supremă în postura neobișnuită de a-și susține propriile pretenții financiare într-un proces cu executivul condus de Ilie Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Magistrații cer despăgubiri de milioane pentru că nu au mai fost numiți în birouri electorale. Reacția șefului AEP

Alte articole

Conflict juridic între ÎCCJ și Ilie Bolojan. Executivul a cerut arbitrajul CCR: ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”

PSD cere demiterea lui Dominic Fritz din toate funcțiile după ce ÎCCJ l-a declarat în conflict de interese: „Fiecare zi în care rămâne în funcția de primar și președinte de partid reprezintă un afront incalificabil la adresa cetățenilor”

Acțiunea în instanță a fost inițiată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, procesul pe fond fiind soluționat rapid, chiar la primul termen, de judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București.

Instituția a argumentat că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de mai mulți ani, acuzând totodată Guvernul de subminarea principiului separației puterilor și a autorității instanțelor prin tergiversarea plăților.

Pe 2 iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru un conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, susținând că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară.

Suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei cerută de ÎCCJ provine dintr-o decizie din 2023 din 2023 a Înaltei Curți și a Parchetului General de a majora cu 25% salariile judecătorilor și procurorilor, în baza unor hotărâri judecătorești aplicate retroactiv începând cu anul 2018.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, cu circa 50% mai mult decât anul precedent, fondurile fiind destinate exact achitării acestor restanțe.

Citește și : Diana Buzoianu pierde procesul contra RA-APPS: „Cine știe ce drepturi are RAAPPS să secretizeze tot, că doar au cumpărat imobilele alea cu bănuții de la mama și tata, nu din bani publici”

Mai apoi, Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți, banii fiind redirecționați către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.