ÎCCJ verifică legalitatea măsurii arestării preventive a fostei şefe DIICOT Alina Bica

Verificarea măsurii arestării preventive este o etapă obligatorie care se face după trimiterea în judecată a unor inculpați în stare de arest iar decizia judecătorilor poate fi contestată.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis pe 15 decembrie, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentanta Ministerului Justiției (MJ) în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

CSM a suspendat-o pe Alina Bica din magistratură

În dosar, au fost deferiți justiției pentru aceeași faptă și alte persoane care erau în componența Comisiei: Crinuța Dumitrean, președinte ANRP, Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, toți în stare de arest preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, șef birou în MJ, toți sub control judiciar, și Remus Baciu, condamnat definitiv la 5 ani pentru corupție în altă cauză.

Alte articole

Guvernul Bolojan modifică metoda de acordare a despăgubirilor acordate pentru imobilele naţionalizate în comunism. Cum vor fi afectaţi păgubiţii şi urmaşii acestora

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

De asemenea, au mai fost deferiți justiției Emil Nuțiu, în stare de arest preventiv, evaluator, și Stelian Gheorghe, sub control judiciar, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, ambii pentru complicitate.

Alina Bica, fosta şefă DIICOT, trimisă în judecată alături de alţi nouă inculpaţi

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii au solicitat instanței menținerea măsurilor preventive dispuse în cazul inculpaților, dar și cea a sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile și sumelor de bani aparținând acestora.