ÎCCJ nu mai vrea să conteste la CCR toate pachetele de măsuri adoptate de Guvernul Ilie Bolojan. Magistrații se revoltă după ce au fost înlăturați de la borcanul cu miere

UPDATE 13.26: ÎCCJ a decis luni să nu mai atace la CCR cele patru legi de reformă asumate de Guvernul Ilie Bolojan, Rămâne în picioare doar contestația împotriva legii reformei pensiilor speciale.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, ia în calcul, luni, să sesizeze Curtea Constituțională (CCR) pe toate pachetele de legi adoptate de Executiv prin asumarea răspunderii. ÎCCJ a atacat deja la CCR reforma pensiilor magistraților, care reprezintă unul dintre cele cinci pachete de reformă.

ÎCCJ vrea să conteste la CCR pachetele de măsuri de austeritate

Curtea Supremă urmează să analizeze dacă legile ce au fost adoptate duminică prin asumarea răspunderii conțin prevederi ce ar putea să încalce drepturile cetățenilor, potrivit surselor citate.

Pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului cuprinde măsuri pe cinci segmente – pensiile magistraţilor, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanţate – ASF, ANCOM şi ANRE şi componenta de fiscalitate-insolvenţă.

Alte articole

Şefa CCR şi un judecător au cerut să iasă la pensie. Cei doi vor judeca tăierea pensiilor speciale

Tudorel Toader este încrezător că reforma pensiilor speciale va trece de CCR: „Va fi promulgat de președinte, intrat în vigoare și va produce efecte juridice”

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social (CES) de vineri au fost publicate spre avizare șase proiecte.

Proiectul privind reforma pensiilor magistraților

Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede ca vârsta standard de pensionare să fie aliniată cu cea din sistemul public. Pentru a ieși la pensie, magistrații vor trebui să aibă o vechime minimă de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 în funcțiile de magistrat.

Pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute realizate în ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2036, cu câte un an și șase luni în plus, anual.

Citește și : Sorin Oprescu, Prințul Paul și Mario Iorgulescu, mai aproape de închisoare! Ce a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Există și posibilitatea pensionării anticipate, permisă după 35 de ani de vechime, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard. Bonificația de 1% și actualizarea pensiei vor rămâne valabile doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Normele tranzitorii stabilesc că magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile conform legislației actuale.

ÎCCJ a sesizat CCR privind reforma pensiilor de serviciu

Joi, 4 septembrie 2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, potrivit unui comunicat.

Prin votul exprimat, judecătorii ÎCCJ transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.

Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept.

Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept, transmit cei de la ÎCCJ.

Înalta Curte (ÎCCJ) reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat.

Care sunt celelalte pachete de măsuri ce urmează să fie contestate

Proiectul privind reforma în sistemul de sănătate

Managerii de spitale vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar șefii caselor județene de asigurări vor trebui să aibă minimum doi ani de experiență managerială.

Medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu doar 5 ore pe săptămână, pentru a acoperi mai bine zonele rurale.

Spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților.

Pacienții neasigurați cu TBC sau HIV/SIDA vor beneficia gratuit de tratamente și servicii medicale până la vindecare.

Investigațiile paraclinice pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral, conform ghidurilor medicale.

Accesul la tratamente inovative va fi reglementat printr-un mecanism nou, cu responsabilitate pentru companiile farmaceutice și medicii curanți.

Din 2027, CNAS va prelua integral monitorizarea și analiza serviciilor medicale decontate.

Proiectul privind reforma administrației locale

Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale propune desființarea a 6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor, măsură care ar aduce economii de aproape 194 de milioane de lei în ultimele luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual.

În instituțiile prefectului, numărul de posturi va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități.

Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, iar numărul membrilor consiliilor de administrație de la ANCPI și ANL va fi redus, ceea ce va genera economii suplimentare de peste 400.000 de lei pe an.

Instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) vor aplica grile salariale unitare, pentru a limita discrepanțele și cheltuielile excesive.

Funcțiile publice de conducere și cele ale înalților funcționari vor avea mandate limitate, cu evaluări multianuale de performanță bazate pe planuri de management.

Pentru posturile considerate sensibile se va introduce rotația obligatorie, pentru a diminua politizarea, iar unele funcții vor putea fi ocupate și part-time, în două instituții diferite.

Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi supuse unui impozit majorat cu 100% timp de 5 ani, iar baza de impozitare se va extinde și asupra clădirilor nefinalizate sau cu autorizația expirată.

Primăriile vor putea introduce cote adiționale de până la 50% la impozitele și taxele locale, iar autoritățile vor putea folosi drone și imagini satelitare pentru a identifica construcțiile ilegale sau nedeclarate.

Proprietarii care nu declară la timp clădirile vor plăti un impozit majorat cu 30% la fiecare 6 luni de întârziere.

O parte din Palatul Parlamentului va trece la administrarea MDLPA, pentru o utilizare mai eficientă a spațiilor.

Unitățile administrativ-teritoriale vor putea institui taxe suplimentare pentru jocurile de noroc, iar din veniturile proprii se va constitui un Fond de Regenerare Locală, de până la 5% din total.

Proiectul privind guvernanța corporativă

Proiectul de lege privind guvernanța corporativă aduce reguli noi pentru companiile de stat și regii autonome. Contractele de mandat vor avea indicatori de performanță clari: între 50 și 75% indicatori financiari și între 25 și 50% indicatori nefinanciari, pentru a urmări atât profitul, cât și obiectivele de interes public.

Consiliile de administrație vor avea cel puțin trei membri, fiecare cu minimum trei ani de experiență. În sistemul dualist, consiliile de supraveghere vor avea între trei și cinci membri. Acționarii minoritari care dețin minimum 5% din capitalul social vor putea cere alegerea administratorilor prin vot cumulativ și vor putea propune candidați.

Mandatele administratorilor vor fi limitate, iar pentru locurile vacante se vor putea numi administratori provizorii, cu avizul AMEPIP. Un funcționar public nu va putea face parte decât dintr-un singur consiliu de administrație sau de supraveghere.

Citește și : Oana Mizil și Marian Vanghelie, față în față în sala de judecată după amenințările cu moartea. Fostul edil ar putea primi brățară de monitorizare

Remunerația va avea o parte fixă și una variabilă, plafonată la cel mult de două ori câștigul salarial mediu brut pe economie. Beneficiile suplimentare vor fi limitate la valoarea a două indemnizații fixe brute pe an, iar asigurarea de răspundere profesională va fi plătită de compania publică.

La regii autonome, consiliile de administrație vor fi formate din trei membri, dintre care unul va fi desemnat de autoritatea tutelară. Nivelul remunerației va fi stabilit prin contractul de mandat și aprobat cu avizul AMEPIP. Agenția va avea atribuții sporite de control și sancționare, pentru a crește transparența și a reduce influența politică.

Proiectul privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE

Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome aduce modificări la ASF, ANRE și ANCOM. Până la 30 septembrie 2025, aceste instituții trebuie să-și refacă organigramele. Vor reduce cu 10% posturile de specialitate și cu 30% posturile din serviciile suport.

Structurile suport nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților. În organigrame nu vor mai putea apărea funcții care nu există în Clasificarea Ocupațiilor din România. De asemenea, posturile de directori generali nu pot dubla activitatea vicepreședinților.

Salariile și indemnizațiile conducerii vor scădea cu 30% față de nivelul din iulie 2025. Bonusurile și primele nu vor putea fi mai mari decât dublul indemnizației brute lunare a unui ministru. Conducerile trebuie să propună și o nouă grilă de salarizare, cu 30% mai mică decât cea actuală.

Instituțiile vor fi obligate să publice pe site organigrama și veniturile totale ale membrilor consiliilor și comitetelor de conducere, precum și ale directorilor. Noile organigrame trebuie aplicate cel târziu de la 1 ianuarie 2026.

Proiectul privind eficientizarea fiscală

Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu anul fiscal 2026.

Cheltuielile cu managementul, consultanța și proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara României vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.

Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Cele nou-înființate vor trebui să deschidă cont în maximum 60 de zile. Pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat. Încălcarea regulilor va fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei.

Transportul și vehiculele poluante vor fi taxate mai dur. Camioanele și vehiculele grele vor plăti taxă în funcție de distanță, iar mașinile de pasageri poluante vor avea impozite mai mari. Statul va oferi stimulente pentru achiziția de vehicule nepoluante și programe de casare pentru cele vechi.

SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societățile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea.

Cesiunea părților sociale ale asociatului majoritar va fi recunoscută de fisc doar după notificarea oficială.