Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat în dezbatere săptămâna trecută un proiect electoral extrem de controversat, întrucât el prevede, nu o diminuare a numărului de parlamentari aşa cum promitea PDL, ci o creştere a numărului lor cu 16: de la 334 de mandate de deputat (câte sunt acum) la 345 şi de la 137 de senatori la 142, după cum reiese din calculele realizate de RTV.net.

Ponta şi Geoană nu mai pot candida în colegiile unde au fost aleşi

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

EXCLUSIV | Cristian Popescu Piedone: „Eu am băgat sămânța ...

Preşedintele PSD Victor Ponta şi fosul lider social-democrat Mircea Geoană nu vor mai putea candida în colegiile în care au fost aleşi în 2008. Conform calculelor realizate de RTV.net rezultă faptul că proiectul legislativ al MAI propune desfiinţarea colegiilor parlamentare ale celor doi, chiar dacă, în total, ministerul condus de Igaş vizează creşterea numărului colegiilor.

Ponta este deputat al Colegiului 6 din Cricumscripţia electorală Gorj. În total, în Gorj, în 2008 au fost trasate 6 colegii de deputat şi 2 de senator. Conform proiectului MAI, pentru 2012 în Gorj se are în vedere trasarea a 2 colegii de senator şi a doar 5 de deputat. Prin urmare, Victor Ponta nu va mai putea candida în actualul Colegiu 6, întrucât acesta nu va mai exista.

Situaţia este similară şi pentru judeţul Dolj, unde Mircea Geoană este parlamentar al Colegiului senatorial 5. Conform MAI, pentru alegerile din 2012 sunt propuse doar 4 colegii de senator în Circumscripţia Dolj. Aşadar, nici Mircea Geoană nu va mai putea candida în actualul colegiu senatorial 5 Dolj din cauză că şi acest colegiu este propus pentru desfiinţare.

Udrea poate

Spre deosebire de Ponta şi Geoană, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, va putea candida în colegiul de deputat în care va fi aleasă, Colegiul 25 Bucureşti. De altfel, Udrea a anunţat recent că va candida în acelaşi colegiu. „Cu siguranţă voi candida în acelaşi colegiu în contiunare pentru o funcţie de deputat, de reprezentant în Camera Deputaţilor”, a afirmat ea. Întrebată dacă ea spune că va fi cu siguranţă în Parlament, Udrea a răspuns: „Nu, am spus că voi candida din nou în colegiul 25”.

Cu 16 parlamentari mai mult. Lista judeţelor unde se schimbă numărul

Creşterea totală pe care ministerul condus de Traian Igaş este de 16 parlamentari, după cum rezultă din calcuele RTV.net, chiar dacă sunt câteva judeţe unde se operează şi „tăieri”.

În Bucureşti, proiectul legislativ al MAI propune cu un deputat, respectiv un senator mai mult. În Bacău şi Constanţa se vrea cu câte un senator şi un deputat mai mult. În Alba, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Ilfov, Maramureş, Mureş, Satu Mare şi Sibiu – mai mult cu câte un deputat. Iar în Neamţ, Suceava şi Timiş se doreşte câte un senator în plus.

Calculul, pe înţelesul tuturor

Proiectul de lege propus de MAI păstrează norma de reprezentare actuală: un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori. Ce se schimbă, însă, este cifra la care se raportează norma de reprezentare. Numărul total de locuitori luaţi în calcul la alegeri, mai pe româneşte spus.

Astfel, pentru alegerile parlamentare anterioare, cele din 2008, acest număr a fost de 21.680.974 de locuitori, folosindu-se ca referinţă datele furnizate de recensământul din 2002.

Conform textului proiectului de lege, numărul de referinţă pe care îl ia acum în calcul ministerul condus de Traian Igaş este unul semnificativ mai mare: 22.305.133 de locuitori, conform informaţiilor furnizate la data de 31 octombrie 2011 de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Ceea ce înseamnă, de fapt, o propunere de creştere a numărului de parlamentari.

Numărul de colegii într-o circumscripţie electorală (judeţ) se stabileşte împărţind numărul total al populaţiei din acea cirucmscripţie la 70.000, pentru a afla câte colegii de deputat sunt, şi la 160.000 pentru a obţine numărul de colegii senatoriale.

Legea electorală spune că dacă restul obţinut la împărţire este mai mare decât jumătatea numărului de reprezentare care formează un mandat de parlamentar (adică, mai mult de 35.000, respectiv 80.000), atunci în circumscripţia în cauză se mai adaugă un mandat.

Spre exemplu: conform proiectului MAI, în Circumscripţia Alba există o populaţie de 387.419 de mii de locuitori. Împărţind acest număr la 70.000 (câţi locuitori dau un deputat) obţinem 5 deputaţi în 5 colegii a câte 70.000 de locuitori, şi un rest de 37.419 de locuitori. Cum restul de 37.419 este mai mare decât jumătatea cifrei de reprezentare de 70.000, atunci înseamnă că cei 37.419 mai dau încă un colegiu de deputat.

Procedura de împărţire se repetă şi în restul circumscripţiilor electorale.

Mai adăugăm şi faptul că legea spune că în fiecare circumscripţie nu pot fi mai puţin de patru colegii de deputat şi două de senator. Ceea ce înseamnă că, deşi, în Circumscripţia Covasna sunt doar 230.673 de locuitori (ceea ce înseamnă, teoretic, 3 deputaţi şi 1 senator), în realitate în Covasna vor fi 4 deputaţi şi 2 senatori.