Ignat 2021. Pe 20 decembrie, românii află dacă va fi o iarnă lungă

Ignat 2021. Ziua de Ignat este denumită astfel după Sfântul Ignatie Teoforul, un sfânt martir, care a murit sfâșiat de fiare în amfiteatrul de la Roma.

Sfântul Ignatie Teoforul (35 – 107) – se crede că a fost sirian de origine și că, înainte de convertirea să la creștinism, ar fi fost păgân și mare persecutor al creștinilor. Ignatie a suferit moarte martirică la Roma, în timpul domniei împăratului Traian (98-117). A fost arestat, împreună cu alți creștini, în timpul persecuției din Antiohia și pedepsit cu moartea prin aruncare la fiare în amfiteatrul de la Roma.

De unde a pornit obiceiul copiilor călare pe porc. Este sau nu acesta tradiție de Ignat, în România
Astfel, el a fost dus la Roma, însoțit de o gardă de 10 soldați, pe care el însuși îi numește „leoparzi”. În drumul său spre Roma, Sfântul Ignatie a îndemnat pretutindeni mulțimea creștinii să asculte de episcopii și preoții lor și să nu creadă învățăturile eretice. Ajuns la Roma, a fost aruncat în arena spre a fi sfâșiat de lei. Tradiția mărturisește că leii nu au mâncat inima Sfântului Ignatie. Ea era plină de lumina și avea înscris pe ea numele Teoforul. Numele de Ignatie a fost pus în legătură cu un cuvânt latin ‘ihnis’ care înseamnă foc. Cuvintele lui, ardoarea lui în apărarea credinței l-au făcut să fie privit că un foc nestins.

Oasele care au mai rămas după ce fiarele i-au sfâșiat trupul, au fost adunate de creștini și puse într-un loc însemnat din afara cetății. După puțin timp, ele au fost trimise de la Roma la Antiohia. Mutarea moaștelor Sfântului Ignatie este pomenită în calendarul ortodox pe 29 ianuarie. Moaștele sale au fost puse mai întâi în cimitirul de lângă poartă Dafne din Antiohia, iar în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr (408-450) au fost așezate într-o biserica din cetate, închinată Sfântului Ignatie, scrie creștinortodox.ro.

Tradiții şi superstiţii românești în ziua de Ignat
Tradiţia noastră spune că de Ignat, singura activitate permisă este tăierea porcului şi este interzis să faci alte munci cum ar fi: spălatul, cusutul sau măturatul casei.

„Se zice că porcul îşi visează cuţitul de Ignat, că nu mai mănâncă după această dată şi că dacă l-ai ţine mai mult decât ziua de Ignat, nu ar mai fi în plină formă. La romani exista o categorie de preoţi care ghiceau în măruntaiele animalelor sacrificate. La noi se păstrează credinţa că dacă splina porcului are o anumită formă, este îngroşată într-un capăt, va fi iarna mai grea.

Superstiţii de Ignat

Probabil că modul în care se hrăneşte un animal determină nişte modificări pe organele interne. Porcul este sacrificat de Ziua Ignatului, care vrând-nevrând devine o zi cu dezlegare la porc. Se face aşa zisa tocană a porcului. Acest animal este respectat ca o fiinţă, căreia i se face pomană”, a povestit Carmina Maior, fost muzeograf la CNM Astra Sibiu.  De Ignat, după ce sunt pregătite preparatele, trebuie continuat Postul până în Ajun.

Calendar ortodox decembrie 2021. Sărbători religioase în decembrie 2021. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Nicolae, Ignat, Ajunul Crăciunului, Crăciun, Sfântul Ştefan şi Anul Nou
Potrivit unor tradiții din vechi strămoși, se spune că sângele animalului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, este bun pentru afumat copiii atunci când se sperie.

De asemenea, o altă tradiție spune că după sacrificarea porcului, în casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului, cu râtul înainte, asta pentri ca totul să meargă bine anul următor.

În anumite zone ale ţării există și obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs de la porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească sănătoşi și să nu întâmpine probleme mari în viață.

Din moși strămoși, credincioșii obilnuiesc să păstreze părul de porc pentru a afuma copiii atunci când se crede ca sunt deocheaţi. Totodată, cu acesta se afumă și locurile în care sunt ținute animalele, asta pentru a fi ferite de atacurile animalelor sălbatice.