ILEANA COSÂNZEANA, cea mai frumoasă pământeancă, a trăit la Covasna, lângă cetatea unde a murit DECEBAL

O mare parte dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci şi alte vestigii, cum ar fi bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d.Hristos.

În urma săpăturilor făcute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatră de aproape doi metri, iar aceştia susţin că cetatea e foarte bine conservată şi poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice, scrie Agerpres.

Citeşte şi Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia s-a redeschis pentru vizitatori

Cetatea a atras de-a lungul timpului şi căutători de comori, pentru că în jurul ei s-au ţesut nenumărate poveşti. Una dintre ele spune că undeva, printre zidurile cetăţii, dacii ar fi ascuns o comoară. Potrivit legendei, din şapte în şapte ani se deschide o poartă care arată drumul spre lada plină cu aur şi care stă deschisă o noapte întreagă până la cântatul cocoşilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropată în pământ.

Alte articole

România stă pe o comoară de miliarde de euro. Resursele critice vitale pentru UE au intrat în vizorul investitorilor străini

Comoară de peste 600.000 de dolari, găsită de doi turiști, într-un zid de piatră din Cehia

Potrivit altei legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zânelor”, ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar într-o noapte cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe şi doar de către al şaptelea copil al unei familii.

Citeşte şi DESCOPERIRE INCREDIBILĂ făcută de un sătean în timp ce ara grădina. Vezi ce a scos plugul din pământ

În grădina Cosânzenei au mai rămas tufele de rozmarin sălbăticit şi un loc tocmai potrivit pentru turiştii care vor să-şi petreacă vacanţa la cort sau în camping.

Cei care au despărţit mitul de realitate au concluzionat că adevăratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele şi aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli. În Valea Zânelor există, de altfel, şi singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din România.

An de an, în preajma Sântiliei, în Valea Zânelor are loc Nedeia mocănească, una dintre cele mai populare sărbători tradiţionale ale românilor din zonă, care readuce în actualitate obiceiurile şi tradiţiile oierilor din Covasna-Voineşti.

Pe vremuri, fetele de măritat aşteptau cu nerăbdare sărbătoarea pentru că atunci flăcăii coborau de la stână să îşi caute neveste. Se găteau cu cele mai bune straie şi se întâlneau în Valea Zânelor, la horă, iar, dacă se plăceau şi părinţii se înţelegeau la zestre, atunci toamna, când dealurile se albeau de oile mânate spre casă, urma nunta.

Obiceiurile s-au schimbat, dar voineştenii continuă tradiţiile pentru că sunt crescători de oi din tată în fiu şi nu vor să le piardă.

Sărbătoarea reconstituie întregul ritual al nunţii tradiţionale din zonă, cu cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului şi este un prilej de a prezenta turiştilor veniţi în staţiune frumuseţea portului, dansului şi cântecului popular românesc din Covasna.

Un alt punct de atracţie pentru turişti este Planul înclinat dintre Covasna şi Comandău, folosit pe vremuri la transportul buştenilor din pădure prin contrabalansarea a două vagoane aflate la capete opuse. Vagonul încărcat cu lemne cobora, iar cel gol urca folosind forţa gravitaţională şi diferenţa de nivel de aproape 300 de metri dintre cele două staţii. Din păcate, Planul înclinat, construit în anul 1890, a fost distrus în 1999 într-un incendiu, dar autorităţile vor să refacă acest monument industrial unic în Europa şi să îl transforme într-o atracţie turistică. De asemenea, vor să refacă acea cale ferată îngustă dintre staţiunea Covasna şi localitatea Comandău pentru ca turiştii să se poată plimba cu mocăniţa prin pădure.

Autorităţile au cumpărat mai multe locomotive cu abur, vechi de peste o sută de ani, cu gândul de a le recondiţiona şi aduce în spaţiul public ca atracţii turistice. Trei din cele opt locomotive sunt deja expuse – una, fabricată în anul 1909, poate fi văzută în faţa Gării din Sfântu Gheorghe, iar alte două, ceva mai tinere, care ar fi ajuns la fier vechi dacă nu erau salvate, sunt expuse la intrarea în Valea Zânelor, mai exact în apropierea Spitalului de Cardiologie.

Celelalte locomotive, de fapt cele mai vechi şi valoroase, sunt ţinute deocamdată în depouri până se vor găsi bani pentru recondiţionarea lor. Printre ele şi o locomotivă Krauss, aflată pe lista obiectelor de tezaur naţional, care a fost fabricată în Germania şi a supravieţuit celor două războaie mondiale. Locomotiva aceasta a ”jucat” în filmul românesc ”Profetul, aurul şi ardelenii”, turnat în localitatea covăsneană Comandău. Pe cazanul locomotivei Krauss este scris anul 1914, iar autorităţile ar vrea ca anul acesta, când se împlinesc o sută de ani de la fabricarea ei, să poată funcţiona. De aceea au şi demarat o campanie publică de strângere de fonduri pentru refacerea locomotivei.

Turiştii veniţi la odihnă şi tratament în staţiunea Covasna mai pot vizita casa memorială a orientalistului maghiar Korosi Csoma Sandor (1784 – 1842) din Chiuruş, creatorul primului dicţionar englez-tibetan din lume. Mânat de dorinţa de a găsi originile poporului maghiar, acesta a plecat în lume în urmă cu mai bine de 200 de ani, ajungând în Tibet şi apoi în India, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

În Valea Zânelor mai există o vilă de vânătoare construită pentru Nicolae Ceauşescu, dar care nu este deschisă turiştilor, în ultimii ani fiind folosită ca vilă de protocol.