Bolojan anunţă că, marţi, Parlamentul, în şedinţă comună, va închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, pentru ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate.
”Sper ca mâine, Parlamentul, în şedinţă comună, închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale. Am convenit ca mâine, în şedinţă comună, să închidem acest pachet, scoţând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituţională în neregulă. E vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajaţii de la ANAF, deşi fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere bolile ANAF-ului, destul de extinse, dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne aşa cum sunt, ca să nu mai avem complicaţii din nou de a verifica constituţionalitatea”, a spus premierul în cadrul Asociaţiei Municipiilor din România.
Premierul a mai spus că ”speră că această prevedere va face ca de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate”.
”În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi eludate. Trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului, în principal, să ne reducem gap -ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid nişte portiţe la insolvenţe şi la alte posibilităţi de eşalonări şi de optimizări, citiţi cu ghilimelele de rigoare. E nevoie apoi să ne scădem cheltuielile statului. Vă rog să vă gândiţi că împrumuturile pe care le luăm, deci 150 de miliarde de lei, reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. Deci total salarii egal total împrumuturi. Sigur, nu merg toate împrumuturile la salarii, dar ca să vă faceţi o imagine, care este diferenţa, cât cheltuim noi în plus, faţă de ceea ce ne putem permite”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că Guvernul ”va trebui să scadă cheltuielile şi să programeze investiţiile în aşa fel încât, cu prioritate, să închidă anul viitor PNRR-ul”.
”Cam astea sunt constrângerile, foarte deschise, legate de buget, de deficit. Marja noastră de mişcare este destul de redusă, nu avem foarte multe posibilităţi, deci jucăm mai mult la impuse, ca să fim foarte corecţi cu dvs”, le-a transmis premierul primarilor de municipii.
Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat, luni, la Digi24, că propunerea guvernului condus de Ilie Bolojan pentru colectarea taxelor locale pe 2026 prevede o majorare de 75,25%, din care 5,25% se adaugă ca procent al inflației pe 2024. Edilul spune însă că primăriile vor încasa mai puțini bani. Totodată, el afirmă că propunerea Ministerului Dezvoltării de a reduce 30% din sistemul de administrație publică locală nu va afecta „foarte multe UAT-uri din România”.
„Avem Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România. Suntem în București toți primarii de municipii din România. Legat de administrație, este și domnul ministru Cseke Attila, săptămâna viitoare va fi angajarea răspunderii pentru acest pachet pe administrație, din care se are în vedere reducerea cu 10% a anvelopei salariale, care o poți face în două feluri. Ori dai afară oameni, ori reduci salariile sau alte cheltuieli de personal. Alte cheltuieli de personal este dificil de spus. (Este la atitudinea – n.red.) a noastră, a consiliilor locale, bineînțeles. Putem lua această măsură, care nu mi se pare extraordinară. Este obligatorie, în condițiile în care, atenție, totalul salariilor din zona bugetară înseamnă vreo 30 de miliarde de euro, exact valoarea creditelor pe care România trebuie să le ia anul viitor, în condițiile în care 11 miliarde de euro sau 55 de miliarde de lei reprezintă plata numai cu dobânzile”, spune Constantin Toma.
Edilul afirmă că premierul Ilie Bolojan le-a vorbit despre trei pachete de măsuri „în zona fiscală, în zona administrației și în zona investițiilor”.
„Pe partea de investiții, dacă vrei să mai mergi cu «Anghel Saligny» în continuare, va trebui să ai o contribuție de 20%, ceea ce este interesant. Anul 2026 se anunță foarte prost și de-abia din 2027 poate să se vadă un pic luminița de la capătul tunelului. Dar anul viitor va fi un an foarte dificil”, mai spune liderul local PSD.
Acesta precizează că la creșterea taxelor locale cu 70%, conform Codului Fiscal, trebuie aplicată și inflația pe 2024, care a fost de 5,25%.
„Deci creșterea taxelor și impozitelor va fi de 75,25%. Dar o problemă pentru noi, și bineînțeles că nu suntem de acord, toți acești bani practic vor merge la Guvern pentru acoperirea deficitului. Rămân la noi, dar nu ni se va mai da cota întreagă din acel 63%. Este acel impozit pe cotă din impozitul pe venit. Din acest motiv trebuie să fim foarte atenți la cheltuielile cu personalul, care sunt cele mai mari în orice primărie din România.
Eu lucrez fără organigramă de 10 ani de zile. Chiar luna asta se împlinesc 10 ani de când am vrut și eu să dau 323 de polițiști locali afară, care erau în plus. Am pierdut vreo 35 de milioane de euro. Dacă se aplică formula Bolojan, până la sfârșitul anului ar trebui să mai angajez vreo 140 de oameni. N-o să fac acest lucru. Se poate lucra și cu mai puțini oameni, nu trebuie să avem atâta disperare. Prin povestea asta de reducere cu 30%, nu vor fi afectate foarte multe UAT-uri din România. În organigrame, sunt foarte multe posturi neocupate. S-au tot umflat așa de mult, încât practic n-ai mai angajat oameni. Ai rămas cu ele libere”, susține Constantin Toma.
Proiectul de reformă a administrației locale este pregătit și așteaptă doar acordul Coaliției de guvernare pentru a fi promovat, a declarat, la Digi24, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul vizează desființarea a 12.794 de posturi, a precizat demnitarul.
„În momentul în care Coaliția decide putem să-l promovăm în circuitul de avizare și în ședința de guvern”, a spus ministrul.
„Propunerea noastră, din Coaliție, a Ministerului și a UDMR, până la urmă, este de aplicare a unui procent de 30% asupra sistemului de administrație publică locală, cu aplicarea unei unei frâne de 20% – ceea ce înseamnă că la niciun UAT mai mult de 20% dintre posturile ocupate să nu se desființeze. Această modalitate generează pe întreg sistemul administrației publice locale o reducere cu 10 procente a numărului de posturi ocupate. Restul de până la 30% sunt posturi vacante. Ne trebuie o modalitate, o procedură din aceasta, ca să putem să ajungem la 10% posturi ocupate pe întreg sistemul”, a explicat Cseke Attila.