Ilie Bolojan anunţă tăierea privilegiilor şi concedieri masive: „Ar fi trebuit să începem cu corectarea nedreptăţilor, dar nu a fost timp, aşa că am început cu majorarea taxelor”

Ilie Bolojan a vorbit din nou joi seară despre măsurile de  austeritate- „Cred că cetățenii care văd aceste lucruri își formează o percepție relativ corectă. Într-o logică a unui timp suficient, ar fi trebuit să începem cu corectarea nedreptăților, reducerile de cheltuieli, apoi să intrăm pe creșteri de taxe. Nu am avut acest timp, pentru că am ajuns într-o situație în care, practic, situația deficitului era foarte mare și, pentru a recâștiga încrederea românilor, trebuia să dăm semnale că lucrăm la chestiuni structurale.

Datorită (sic!) tergiversărilor, este de natură ca, pe de o parte, așa cum ați discutat de creșterea veniturilor pentru autoritățile locale, este dublat de scăderea de angajați din administrația publică locală. Odată cu reducere a numărului de angajați vor fi multe primării care să-și reducă numărul de angajați. Banii cetățenilor vor fi duși nu către cheltuieli de personal, ci către investiții”, a declarat premierul Ilie Bolojan joi seară, la Antena 1.

Ilie Bolojan: „Un subiect important este calculul corect al numărului de angajați”

„Un subiect important este calculul corect al numărului de angajați, încât să fie exact cât trebuie, iar banii cetățenilor să nu fie risipiți pe cheltuieli de personal. Există niște grile care sunt stabilite astăzi, care urmează să fie scăzute cu un procent de 20%, iar cei care sunt la limita grilei trebuie să facă reduceri de personal.

Alte articole

Ilie Bolojan, din nou în conflict cu Nicușor Dan. Premierul îl susține pe Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei, președintele pe Cătălin Drulă

Ilie Bolojan trage un puternic semnal de alarmă: „Nu mai are cine să ne plătească pensiile”. Premierul îi spulberă pe magistrații ce au pensia medie de 24.000 de lei: „Statul român are de plătit magistraților 2 miliarde de euro diferențe salariale”

Avem exemple de primării și consilii județene care funcționează foarte bine cu număr redus de angajați, iar economiile au fost importante și se văd în lucruri care se fac în fiecare lună pentru cetățeni.

În ceea ce privește investițiile, este una dintre cele mai mari provocări pe care oa vem în prezent. România a supracontractat sume importante. Pe componenta de redresare și reziliență avem la dispoziție puțin peste 21 de miliarde de euro, dar am semnat contracte de finanțare de peste 47 de miliarde de euro. Avem supracontractare de 100%, și nu este ușor să găsești 20 de miliarde. Nu le vom putea susține pe toate, iar cele mai importante vor trebui să fie continuate, astfel încât ce e pe fonduri europene să pot fi asigurate ca flux de plăți, iar celelalte proiecte, împreună cu autoritățile locale și sistemul bancar, să găsim formule de cofinanțare”, a mai spus Ilie Bolojan.

Tanczos Barna: Obiectivul nostru primordial este să reducem privilegiile, să construim o societate care se bazează pe muncă  

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat şi el, miercuri, că obiectivul primordial al Guvernului este să se reducă privilegiile, să construiască o societate care se bazează pe muncă, el menţionând că este elementul cel mai important al acestor reforme, astfel încât cheltuielile statului cu nemunca să scadă cât mai mult. El a mai spus că trecerea la noul sistem de pensii ale magistraţilor o să se facă în cinci ani, comparativ cu actuala lege care permite trecerea la nou sistem de pensionare în treizeci de ani, însă mai există discuţii şi vor vedea care a fi varianta finală.

”Obiectivul nostru primordial este să reducem privilegiile, să construim o societate care se bazează pe muncă. Este elementul cel mai important al acestor reforme, astfel încât cheltuielile statului cu nemunca să scadă cât mai mult. Şi aceste cheltuieli înseamnă, în primul şi în primul rând, acele ajutoare sociale care se duc către persoane capabile de muncă şi care ar putea să contribuie la dezvoltarea, construirea unei societăţi sănătoase în România”, a spus vicepremierul Tanczos Barna la Digi24.

Vicepremierul a menţionat că al doilea element, la fel de important, este că acele persoane care primesc bani de la statul român sub formă de salariu, sub formă de indemnizaţie, sub formă de pensie specială, să primească sume raportate proporţional la munca depusă sau la activitatea depusă.
El a precizat, despre reforma pensiilor speciale, că ceea ce Guvernul propune în loc de 25 de ani de activitate în domeniul magistraturii, să fie minimul 35 de ani.

”Adică nu după 25 de activitate, ci după 35 de ani de activitate să poate să iasă anticipat, la pensie. Pensia să nu poate fi mai mare decât 70% din salariul net, încasat, în ultima lună. Adică nu poţi să primeşti o pensie mai mare decât salariul pe care l-ai avut. Este absolut normal. Toate aceste măsuri sunt aprobate şi sunt implementate în timp, pentru că nu toţi ies a doua zi la pensie, şi, cu siguranţă, aceste efecte se văd în funcţie de numărul de persoane care în baza noii legi ies în următorii ani la pensie, conform noilor condiţii”, a subliniat el.

Tanczos Barna a mai spus că în cazul eliminării pensiilor speciale pentru magistraţi există o perioadă de tranziţie pentru că este o chestie de constituţionalitate.

”Nu poţi să ştergi cu buretele vechiul sistem, dar, în comparaţie cu actuala lege care permite trecerea la nou sistem de pensionare în treizeci de ani, acum trecerea o să se facă în cinci ani. Să vedem care o să fie varianta finală, pentru că, inclusiv ieri, au avut loc discuţii între magistraţi şi domnul prim-ministru, inclusiv astăzi sunt discuţii pe această temă. Vom conecta toate propunerile şi vom veni din partea coalitiei cu o variantă finală săptămâna viitoare. Dar, cu siguranţă, nu vom aştepta zeci de ani ca să trecem de la actualul sistem de pensionare la un nou sistem mult mai echitabil”, a mai spus Tanczos Barna.

DOCUMENT Pachetul al doilea de austeritate taie peste 6.000 de posturi de consilieri, plafonează salariile, dă afară 20% din funcţionari, creşte cu 100% impozitul pe proprietate

Ministerul Finanțelor a publicat săptămâna trecută în dezbatere publică proiectul de lege cu noile taxe care vor intra în pachetul 2 de măsuri fiscale. Acestea prevăd creșterea bazei de calcul a CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, a impozitului pe câștigurile pe bursă, aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual încasat din venituri din chirii ori obligarea proprietarilor care obțin venituri din chirii pe termen scurt să utilizeze aparate de marcat și să emită bon fiscal.

Cel de-al doilea pachet de măsuri de austeritate, pus în dezbatere publică, prevede o mai bună colectare a veniturilor la buget, dar și reducerea considerabilă a numărului de posturi din administrația publică.

Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative reducerea substanțială a cheltuielilor publice prin reducerea numărului de bugetari:

◦ 6.060 de posturi de consilieri personali, ceea ce va aduce o economie de 193,92 milioane lei pe ultimele 4 luni din 2025 și 581,76 milioane lei economie anuală.

◦ Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului.

Măsuri dure de austeritate. Reducerea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori

În pachetul 2 de măsuri se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:

a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;

b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;

c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;

Culmea austerităţii: Guvernul anunţă concedieri masive şi reduceri bugetare, însă numărul angajaților la stat a crescut

d) numărul maxim de posturi rezultat cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.

Limitarea salariilor şi a indemnizaţiilor, printre măsurile de austeritate

◦ Plafonarea salariului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – ANRSC – economie estimată: 190.812 lei/an.

Pentru determinarea reducerii cheltuielilor salariale ale personalului încadrat la cabinetele demnitarilor ale căror posturi se reduc a fost luat în calcul un salariu brut de 8.000 de lei.

Pentru determinarea reducerii cheltuielilor salariale ale președintelui ANRSC a fost luat în calcul un salariu brut de 15.901 lei, pentru determinarea reducerii cheltuielilor salariale ale membrilor consiliului de administrație ai ANL a fost luată în considerare o indemnizație brută de 2.877 lei, iar pentru determinarea reducerii cheltuielilor salariale ale membrilor consiliului de administrație ai ANCPI a fost luată în considerare o indemnizație brută de 3.328 lei.

Finanțarea măsurilor prevăzute în această lege se va efectua în limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare anuale, precum şi din alte surse legal constituite, potrivit legii.

◦ Limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare.

• Reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru ANCPI, precum și pentru ANL – economia estimată: 410.444 lei/an.

Reducerea costurilor administrative:

◦ MDLPA preia spații excedentare de la RA-APPS → valorificare eficientă a patrimoniului public.

◦ Transferarea cheltuielilor centrelor militare către Ministerul Apărării – scădere presiune pe bugetele locale.

Pachetul 2 de austeritate, măsuri dure anunţate de Guvern: concedieri masive, tăieri de sporuri, restricţii masive pentru neplata amenzilor

Eficientizarea administrației publice

• Simplificarea descentralizării (eliminare pași birocratici).

• Reglementări mai flexibile privind inventarierea, transferul bunurilor proprietate publică și privată a statului și a u.a.t.

• Instituirea rotației obligatorii pentru funcțiile publice sensibile → combaterea politizării și stagnării.

• Introducerea evaluărilor multianuale și evaluării pe bază de competențe pentru funcționarii publici.

• Permisiunea de a lucra cu timp parțial în două autorități diferite → flexibilitate și eficiență.

Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale

• Extinderea executării silite asupra:

◦ indemnizațiilor asistenților personali;

◦ venitului minim de incluziune (VMI) – începând cu 2026.

• Interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV).

• Publicarea listelor cu debitorii persoane fizice și juridice → presiune publică pentru conformare.

Autonomie și control local sporit

• Autoritățile locale primesc atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc → control adaptat comunității.

• Posibilitatea de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități.

• Drept de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice.

• Înființarea Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).

Austeritate, tratată cu taxe. Noile impozite pe proprietate. Majorări și de 100%,  modul de calcul al impozitelor pe proprietate va fi schimbat.

Măsurile referitoare la impozitele pe proprietate „au în vedere principiul echității și al proporționalității, astfel încât conformarea privind achitarea obligațiilor față de stat să fie aplicabilă tuturor persoanelor, și nu doar celor care se conformează în mod voluntar prevederilor legale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani pentru construcțiile ilegale

Pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, precum anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. „Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare”, se precizează în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, este reglementată și situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele ridicate înainte de 1 august 2001. În aceste ultime cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate, arată Hotnews.

Va fi introdusă o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. În acest fel, este avută în vedere descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități, argumentează Ministerul Dezvoltării.

Cum crește impozitul în cazul nedeclarării clădirilor

Proiectul are în vedere extinderea cadrului legal privind impozitul pe clădiri, în special în ceea ce privește situațiile în care o clădire este edificată și utilizată fără respectarea integrală a procedurilor de autorizare.

Impozitul va fi datorat nu doar pentru clădirile cu autorizație valabilă, ci și pentru cele construite cu autorizație expirată, dacă nu s-a solicitat prelungirea. De asemenea, se aplică impozit și pentru cele construite fără autorizație, dacă acestea sunt constatate de autorități până la 31 decembrie a anului anterior.

Potrivit notei de fundamentare, aceasta asigură o mai bună evidență și fiscalizare a clădirilor, chiar și în cazul construcțiilor ilegale sau incomplete, pentru creșterea conformității fiscale și urbanistice.

Proiectul mai clarifică procedura pentru declararea clădirilor finalizate parțial, care nu au obținut prelungirea autorizației de construire. Clădirile trebuie declarate pe baza unui proces-verbal de recepție parțială, care atestă stadiul fizic și suprafața construită. Proprietarul care lucrează în regie proprie trebuie să notifice autoritatea locală. Scopul este identificarea și impozitarea acestor clădiri parțiale, chiar dacă nu sunt finalizate sau nu au autorizație completă.

Proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.
Inspectorii vor putea folosi dronele pentru a verifica proprietățile

Autoritățile vor putea face inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate. Imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare.

Structurile specializate din urbanism și fiscalitate vor coopera pentru a transmite automat date despre autorizațiile de construire, valabilitatea și caracteristicile tehnice (suprafață, materiale), pentru a stabili corect impozitul.

Proiectul mai stabilește că pentru mijloacele de transport achiziționate, înmatriculate și vândute în același an calendaristic se stabilește un singur termen de plată a impozitului, respectiv data înstrăinării.

Proprietarul are obligația de a depune declarația de radiere în termen de 30 de zile de la radierea din circulație a mijlocului de transport și precizând că, din data de 1 ianuarie a anului următor radierii, acesta nu mai datorează impozit pentru acel mijloc de transport. De asemenea, are obligația de a achita toate obligațiile fiscale restante până la data radierii.

Una dintre principalele măsuri de austeritate pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice este „reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități”.
„Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.060 de posturi, respectiv o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei și o economie anuală de 581.760.000 lei”, se arată în nota de fundamentare.