Șeful Guvernului a detaliat că pachetul de reformă este construit având în vedere deciziile Curții Constituționale emise de-a lungul anilor și a subliniat că respectarea cadrului legal existent și o argumentație solidă sunt esențiale pentru ca proiectul să fie declarat constituțional. Bolojan a avertizat totodată că, dacă actul normativ ar fi respins, ar fi dificil de continuat cu corectarea altor inechități din sistemele de pensii speciale.
„Încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis de-a lungul anilor în acest domeniu – și nu sunt puține. Pachetul se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii. Sper ca, respectând toate deciziile Curții și legislația în vigoare, și argumentând mai clar, proiectul să aibă șanse mari să treacă de controlul constituțional.
Vă dați seama însă că, dacă un astfel de pachet ar fi respins de Curtea Constituțională, ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitatea de a corecta și alte nedreptăți acumulate. Dezechilibrele legate de pensionari nu se regăsesc doar în acest sistem, ci și în altele. Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii.
Din păcate, acest aspect care privește viitorul este adesea ignorat în dezbaterile despre pensii.”, a declarat Bolojan, la Antena 3.
Pe lângă aceste precizări, premierul a explicat și că pachetul de reformă vizează direct sistemul de justiție, unde sunt identificate probleme majore legate de salarizare, de vârsta de pensionare a magistraților și de nivelul pensiilor speciale. Bolojan a arătat că legislația actuală a permis procese în cascadă pentru majorări salariale și a generat costuri uriașe pentru stat, în timp ce posibilitatea de pensionare la vârste foarte mici și pensiile calculate la nivelul ultimului salariu au accentuat inechitățile.
„Sunt trei aspecte de fond care trebuie rezolvate, două dintre ele le rezolvă practic acest pachet. Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă. Este, deci, anormal să existe legi de salarizare neclare care să permită astfel de abordări, iar în această toamnă este necesar să venim cu legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv în sistemul de justiție, pentru a evita aceste situații.
Al doilea lucru foarte important este corectarea unei nedreptăți, și anume posibilitatea de pensionare foarte rapidă. Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru, după 25 de ani de vechime.
Al treilea element important pe care îl corectează acest proiect este stabilirea unei pensii rezonabile. Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu. Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro.
Acest pachet, că ne place sau nu, vine să corecteze niște nedreptăți acumulate în timp.”, a mai explicat premierul Bolojan.