Ilie Bolojan, despre posibilitatea de a avea un nou guvern după alegeri: „Sunt posibile noi majorităţi în Parlament, dacă preşedintele va intra în conflict cu majoritatea parlamentară”

Bolojan a început prin a sublinia că există o dezamăgire profundă în rândul populației față de clasa politică, ceea ce generează un val crescând de susținere pentru forțele politice antisistem.

„Văd o exasperare a românilor vizavi de lumea politică. Vedem o consolidare a unui vot antisistem, antisistem în general, politic. Pentru că şi un vot împotrivă e un vot democratic, dar nu înseamnă că este o soluţie la deficienţele pe care le avem”, a declarat liderul liberal.

Deși a recunoscut că acest vot de protest este o formă validă de exprimare democratică, Bolojan a avertizat că poate conduce la situații politice complicate.

„Dar e clar că la un moment dat, dintr-un vot antisistem, poţi să ajungi şi în situaţii în care să ai nişte partide parlamentare care pot să susţină şi astfel de abordări. Dar nu văd în momentul de faţă, să spunem, astfel de situaţii în România”, a mai adăugat el, referindu-se la eventualitatea unor guverne extremiste.

Alte articole

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025. Peste 18 milioane de alegători, așteptați duminică la urne. 11 candidați luptă pentru funcția de președinte al României. Unde voți vota

Alegeri prezidențiale 2025. Votarea în străinătate începe joi seara, la secţia din Auckland, Noua Zeelandă

Întrebat dacă România riscă să aibă un guvern legionar sau o coaliție formată din partide precum AUR, PSD, POT și SOS, Bolojan a fost rezervat în evaluări.

„În momentul de faţă nu pot să fac astfel de estimări”, a spus acesta.

Totodată, președintele interimar a pus accent pe importanța cooperării între viitorul președinte și Parlament pentru a asigura stabilitatea politică necesară reformelor.

„Eu cred că în condiţiile în care preşedintele care va fi ales are o colaborare raţională cu majoritatea parlamentară, vom fi într-o situaţie de stabilitate care e o condiţie necesară pentru a face reforme serioase”, a explicat Bolojan.

Pe de altă parte, el a atras atenția asupra riscurilor pe care le implică un conflict deschis între Președinție și Legislativ.

„În condiţiile în care este ales un preşedinte care intră în conflict cu majoritatea parlamentară şi se ajunge la tot felul de dispute, cu siguranţă nu numai că nu va fi bine din punct de vedere politic da, pot să apară situaţii în care să vedem alte majorităţi, în situaţii în care apar conflicte între preşedinte şi majoritatea parlamentară, sau în situaţii în care apar complicaţii economice când efectiv a sta în guvernare şi a face lucruri serioase e deja o problemă complicată”, a declarat preşedintele interimar.

Ilie Bolojan: „Nu am date din care să rezulte că cei care candidează reprezintă riscuri la adresa securităţii naţionale”

În același registru, Bolojan a descris actuala majoritate parlamentară ca fiind una fragilă.

„Majoritatea actuală este la limită”, a afirmat el, explicând că „orice fel de consolidare a majorităţii nu face decât să întărească puterea unei coaliţii de a lua decizii”.

Deschizând o posibilă fereastră pentru un scenariu mai puțin convențional, Bolojan a adus în discuție și varianta unor guverne de uniune națională, fără a o susține în mod explicit.

„Sigur, în situaţii deosebite, în situaţii de crize, se pot ajunge şi la guverne de uniune naţională. Sper să nu ajungem acolo, dar cine ştie ce se poate întâmpla”, a punctat liderul liberal.

În ceea ce privește alegerile prezidențiale care urmează, Bolojan a fost întrebat dacă există vreun risc de securitate națională asociat vreunui candidat. Acesta a declarat categoric că nu deține informații în acest sens.

„Eu nu îmi permit să pun etichete şi nu am date din care să rezulte că cei care candidează reprezintă riscuri la adresa securităţii noastre naţionale, la modul general”, a mai spus acesta.

De asemenea, întrebat despre posibile legături dubioase ale candidaților cu grupuri de interese sau finanțatori problematici, Bolojan a negat că ar exista suspiciuni confirmate.

„Fiecare candidat are susţinători, fiecare are donatori, pentru că acest tip de campanii înseamnă, totuşi, nişte sume importante, dacă vrei, într-adevăr, să respecţi prevederile legale, nu poţi să faci o campanie de tip prezidenţial la România sau nici într-o ţară fără să nu ai nişte cheltuieli de campanie. Şi nu am date care să confirme ceea ce spuneţi dumneavoastră legat de faptul că un candidat sau altul ar fi, să spunem, prizonierii unor grupuri care vor să facă rău României”, a explicat el.

În încheiere, Bolojan a transmis că un candidat este evaluat nu doar prin ideile proprii, ci și prin rețeaua de susținători și consilieri: „Pe fiecare candidat îl califică sau îl descalifică anturajul şi cei care îl susţin”.

Citeşte şi: Victor Ponta explică motivele căderii lui Călin Georgescu. ” A fost invitat foarte des la o televiziune, într-un studio, ca de fapt să fie ‘omorât’ ”