Ilie Bolojan, după intrarea României în recesiune tehnică: Face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții. Guvernul adoptă OUG de relansare economică săptămâna viitoare

Premierul Ilie Bolojan a avut vineri o primă reacție după anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică.

”Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.

Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.

Citește și: Mihai Fifor îl demolează pe Bolojan după ce România a intrat în recesiune: „Începe evaluarea politică. Iar evaluarea va avea inevitabil un nume. Miracolul de la Bihor aproape a ucis pacientul”

Alte articole

EXCLUSIV Ce spune Grindeanu despre scenariul remanierii unor miniștri ai PSD. ”Împreună vom vedea cum putem face lucrurile mai bine”

Consilierul lui Isărescu, de partea lui Bolojan în privința măsurilor contra scumpirii carburanților. ”Posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun” / ”Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională”

Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.

Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.

De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.
Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.
În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.

Citește și: România a intrat în recesiune tehnică. Adrian Câciu (PSD): Bolojan a băgat România în gard! Este cel mai slab premier din istorie

Așadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.

În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.

Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.

Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a scris premierul Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

Ilie Bolojan explică recesiunea economică: Am fost cu spatele la zid, în vară, şi a trebuit să luăm aceste măsuri, să începem să corectăm deficitul

Premierul Ilie Bolojan a explicat, vineri, recesiunea economică, el arătând că au fost cu spatele la zid, în vară, şi Guvernul a trebuit să ia aceste măsuri, să începeapă să corecteze deficitul. Potrivit premierului, după ce se închide bugetul de stat, după ce închid măsurile pe administraţie şi de corecţii în domeniile energetice şi în câteva domenii strategice, vor relua zona de creştere economică.

”Ani de zile am pompat în economie bani sub formă de investiţii, sub formă de creşteri salariale, sub diferite forme. Ceea ce înseamnă că am stimulat economia, pentru că asta înseamnă deficitele. Deficitele mari ar trebui să genereze şi creşteri economice ceva mai mari, dar s-a văzut că nu s-a întâmplat acest lucru. (..) Deşi ar fi trebuit să avem creştere economică mai mare, nu am avut. Asta înseamnă că, de multe ori, calitatea unor investiţii în sensul de creştere economică, a lăsat de dorit. Acum, ce s-a întâmplat din vara anului trecut? Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră şi ştiu tot românii, am fost cu spatele la zid, în vară, şi a trebuit să luăm aceste măsuri, să începem să corectăm deficitul. Şi în toate ţările din lume unde guvernele au fost în situaţia de a corecta deficite, nu există nici o formă de corecţie care să nu cuprindă o combinaţie de măsuri pe care să însemne scăderea unor cheltuieli de funcţionare, creşterea unor venituri, ceea ce a însemnat în România, inclusiv creşterea de taxe, pe exemplu, dar şi creşterea gradului de încasare, reducerea unor investiţii sau eşalonarea acestora. Asta este combinaţia. Aceste lucruri le-am pus şi noi în practică”, a explicat premierul Ilie Bolojan, la Europa FM, intrarea României în recesiune tehnică.

Şeful Executivului a precizat că ”poate ordinea în care a fost pusă în practică n-a fost cea mai bună, dar a fost dată de o anumită situaţie”. ”Aceste măsuri au nişte efecte de contracţie economică de mod inevitabil. Fix aceste măsuri nu mai impulsionează economii, şi aceasta este realitatea pe care şi noi o avem. Dar aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoşeşte o boală, uneori au efecte colaterale”, a adăugat el. Potrivit lui Bolojan, ”ceea ce se întâmplă în perioada următoare, aşa cum se vede din tendinţe, este o reechilibrare a economiei”. ”Ar trebui să ne crească componenta de exporturi, să ne reaşezăm economic, iar anul acesta, în condiţiile în care o ţintă importantă este să menţinem un volum de investiţii important, dintre care jumătate va fi din fonduri europene, va fi anul de reaşezare a economiei”, a mai declarat Ilie Bolojan. Premierul a menţionat că ”aceasta este o situaţie temporară, în mod evident”.

”Eu nu sunt adeptul proiectării unor aşteptări foarte optimiste, că asta a făcut ani de zile lumea politică, şi uitaţi-vă, înţelegeţi situaţia. Aşteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de reducerea în administraţie şi de reaşezarea administraţiei, parte legate de măsurile de relansare, de corecţiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice şi în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie şi vom relua zona de creştere economică, urmând să scade inflaţia, aşa cum se vede deja din decembrie-ianuarie, că este o tendinţă de creştere, dar aceste măsuri de contracţie, mai mare sau mai mică, nu puteau fi evitate. Acesta este adevărul şi niciodată nu le-am negat şi nu mi se pare normal să negăm nişte evidente care ştim că sunt o prezenţă şi un efect a acestor măsuri”, a subliniat Ilie Bolojan.

Guvernul vrea să adopte joia viitoare reforma administrației și relansarea economică, a anunțat premierul Ilie Bolojan, la Europa FM.

„Săptămâna viitoare ar trebui să avem cele două pachete adOptate și să închidem pentru a putea trimite bugetul de stat către parlament”, a transmis Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a declarat anterior că Guvernul va adopta concomitent și pachetul pentru reforma administrației, dar și pachetul pentru relansarea economică. Efectele bugetare ale celor două pachete ar urma să se compenseze reciproc. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spunea că pachetul de relansare economică are un impact de 2,2 miliarde lei și că acest cost va fi mitigat prin reforma administrativă.

Reforma administrației publice urmărește o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate.

Se intenționează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de către instituția prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate.