Ilie Bolojan face curățenie în sistemul bugetar: concedieri colective și concedii fără plată. Cine sunt victimele planului de „eficientizare”

„Nu există o rețetă unică pentru a ține cheltuielile sub control și a le reduce cu o pondere responsabilă. Fiecare primărie și șef de CJ va avea mai multe instrumente la dispoziție pe care le poate folosi pentru a-și ține cheltuielile sub control. Nu faci angajări, nu dai toate sporurile la maxim când știi că nu ai bani de salarii până la finalul anului. Asta e răspunderea ta, nu te forțează nimeni să te duci la maxim. Constatând că ai nevoie de tot personalul poți să recurgi și la o astfel de situație și atunci toată lumea va reveni la programul normal. Fiecare instituție are obligația să se încadreze în bugetele pe care le va primi.

Eu nu cred că e bine să aruncăm procente în piață fiindcă situațiile sunt foarte diferite de la o instituție la alta. Eu sper ca acest lucru să se facă în toate instituțiile din România. Și la Cancelaria premierului se face acest calcul și în afară de sursele pe care le aveți. Dacă se face acest calcul corect, și constatăm că cu pesonalul rămas, fără să ne aducem prietenii, lucrurile funcționează la fel de bine, a fost decizia bună”, a spus Bolojan.

De pildă, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat un proces de concediere colectivă care afectează 125 de angajați.

Motivele invocate pentru aceste reduceri de personal sunt legate de aplicarea Legii 296/2023, care introduce măsuri fiscal-bugetare menite să asigure stabilitatea financiară pe termen lung, dar și de efectele aderării României la Spațiul Schengen. Odată cu integrarea în spațiul de liberă circulație, controalele la frontierele interne terestre au fost eliminate, reducându-se astfel nevoia de personal în cadrul Agențiilor de Control și Încasare.

Alte articole

Băsescu, despre concedieri: „Aşa-zisa reformă în administraţie e blocată în negocierile dintre partide”

USR confirmă concedirile și un acord al Coaliției privind reducerea cheltuielilor, tăieri în administrația locală și centrală

„Motivele care determină concedierea preconizată sunt implementarea prevederilor Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, precum şi reducerea numărului de posturi din cadrul Agențiilor de Control şi Încasare ca urmare a aderării României la Spațiul Schengen având ca efect eliminarea controalelor la frontierele interne terestre din Spațiul Schengen. Numărul şi categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere: Numărul total de salariați care vor fi afectați de concediere este de 125”, potrivit Economedia.

Premierul Ilie Bolojan a reiterat public că instituțiile finanțate de la bugetul de stat trebuie să reducă numărul de angajați pe fondul eforturilor generale de eficientizare a aparatului bugetar. Care sunt instituțiile publice vizate de aceste măsuri.

Vezi și Bolojan anunță înghețarea salariilor și a pensiilor. ”A fost o majorare foarte mare în 2024. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”

Printre structurile afectate se numără Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, o structură guvernamentală fără personalitate juridică, finanțată prin Secretariatul General al Guvernului, dar și Agenția Națională pentru Romi, care funcționează în subordinea Guvernului și are personalitate juridică.

Alte instituții care vor trece prin restructurări includ Agenția Națională Anti-Doping, Autoritatea Competentă pentru Reglementarea Operațiunilor Petroliere Off-shore la Marea Neagră, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, precum și Oficiul pentru Licență Industrială. Toate aceste instituții sunt finanțate, integral sau parțial, de la bugetul de stat.

În același timp, Guvernul a publicat în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență care limitează anumite drepturi salariale în sectorul public. Măsurile au intrat în vigoare de la 1 iulie și vor fi aplicate până la finalul anului 2026, perioadă în care ar urma să fie implementată noua lege a salarizării, conform angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Actul normativ plafonează sporurile acordate pentru condiții periculoase, grele sau vătămătoare la maximum 300 de lei brut lunar, sumă calculată proporțional cu timpul efectiv lucrat în acele condiții. Acest plafon se aplică unitar tuturor categoriilor de personal bugetar, de la funcționarii publici până la angajații instituțiilor precum Consiliul Concurenței sau Curtea de Conturi.

Ca măsură compensatorie, Guvernul oferă un concediu suplimentar între 3 și 5 zile lucrătoare anual pentru angajații care lucrează în condiții riscante, în funcție de gradul de periculozitate. Totuși, această facilitate reprezintă o reducere față de prevederile actuale, care acordau până la 10 zile de concediu suplimentar pe an. Așadar, reforma fiscal-bugetară include atât tăieri de personal, cât și ajustări la pachetul de beneficii al angajaților din sectorul public.

Citește și Concedieri 2025. 8.000 de oameni au fost daţi afară, apoi compania-gigant a fost nevoită să angajeze mult mai mulţi