Ilie Bolojan îi critică pe sindicaliștii care cer salarii mai mari: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public este o formă de inconștiență în gestionarea bugetului” VIDEO

Premierul demis Ilie Bolojan a confirmat miercuri, la B1 TV, faptul că Bruxelles-ul a respins actuala propunere privind noua Lege a salarizării și a cerut clarificări suplimentare de la partea română, după ce anvelopa financiară a proiectului a sărit de la aproximativ opt miliarde de lei la peste 12 miliarde.

Ilie Bolojan: Comisia Europeană a respins Legea salarizării

Ilie Bolojan susține că ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a preluat proiectul pregătit anterior în mandatul lui Florin Manole și a început consultările cu sindicatele și bugetarii.

„Pe Legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care i l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuții cu sindicatele și a constatat că, în propunerea care a fost făcută, nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele”, a declarat Ilie Bolojan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În urma negocierilor, costul reformei ar fi crescut treptat, în condițiile în care bugetarii au cerut mai mulți bani.

Alte articole

PNL sprijină învestirea lui Niculescu, însă nu intră la guvernare. Bolojan: ”Vom susține politicile guvernului atunci când acestea servesc interesului României”

Ilie Bolojan, demascat chiar de un lider liberal: „PNL şi domnul Bolojan ştiu că, dacă vor merge la electorat în acest moment, vor fi aruncaţi peste gard de oameni”

Citește și : Ilie Bolojan, despre legea salarizării: „Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”. Premierul a confirmat că noul proiect a fost respins de Comisia Europeană

„Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valori, să spunem peste 12 miliarde ca anvelopă, deși inițial se pornise de la opt miliarde”, a explicat liderul PNL.

Apoi, proiectul a fost trimis la Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă acesta reprezintă un jalon îndeplinit sau nu.

„În această situație, pentru a verifica dacă într-adevăr această formulă nu doar că ar putea avea o susținere la noi, ci este și un jalon îndeplinit, a fost comunicat experților Comisiei Europene acest draft, deci acest material de lucru, ca să ne înțelegem bine”, a declarat Bolojan.

Punctul de vedere al Comisiei a sosit miercuri. Bruxelles-ul a respins propunerea, iar Ilie Bolojan afirmă că obiecțiile sunt legate de constrângerile bugetare ale României.

„A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și, în baza acestui punct de vedere, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au lucrat, prin experți, în așa fel încât să reașeze propunerea.

Au respins propunerea, au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun-simț. Pentru că noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile pe care le putem face în datele pe care le avem.”, a spus fostul premier.

Principala problemă semnalată de Comisie ar fi diferența de patru miliarde de lei dintre suma prevăzută inițial și cea negociată cu sindicatele.

„Este o problemă legată de faptul că, în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel, trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Problema este ca, la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească”, a explicat Bolojan.

Premierul demis susține că orice creștere suplimentară a cheltuielilor salariale trebuie compensată prin reduceri bugetare din alte părți.

„Cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus, cu atât trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari. La creșteri de venituri se va înghesui toată lumea să facă propuneri. La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-și asume reducerile”, a spus liderul PNL.

Șeful executivului susține că modificările făcute trebuie să poată fi susținute de economia românească.

„Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie suportabilă, adică să poată fi susținută de economia românească din bugetul de stat, și să corecteze inechitățile care sunt adunate”, a declarat acesta.

Acesta a atras atenția că banii prin care sunt plătiți bugetarii vin din taxele și impozitele celor ce muncesc în mediul privat.

„Trebuie să ne gândim și la oamenii care lucrează în sectorul privat, care, prin munca lor în fiecare zi, în halele din România, în birouri și peste tot, trebuie să genereze acești bani. Dacă în sectorul public cheltuielile sunt enorme, nu se poate decât să pui o sarcină suplimentară în spatele acestor oameni”, a spus Bolojan.

„A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cei din sectorul privat, este o formă de inconștiență în gestionarea bugetului”, a continuat liderul liberal.

Risc de pierdere a banilor europeni

Ilie Bolojan susține că fie se ajunge la un acord între partide și se adoptă rapid o formă acceptată și de Comisia Europeană, fie se pierd 770 de milioane de euro din PNRR.

„Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții. Sunt două posibilități: ori se ajunge la un consens și la o formulă de susținere, pe care eu personal o susțin și am discutat și cu colegii din PNL să susținem acest proiect, pentru că îl consider bun pentru România în contextul actual.

Dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema aceasta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. Este o chestiune de pierdere de credibilitate pentru noi, pentru că ne-am angajat să facem aceste lucruri.”, a avertizat Bolojan.

De adoptarea Legii salarizării până la termenul-limită de 31 august este legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Negocierile politice ar urma să continue la Palatul Cotroceni joi, unde președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei coaliții.

Ilie Bolojan atrage atenția că adoptarea Legii salarizării anul acesta este foarte importantă, având în vedere că nimeni nu și-ar dori să și-o asume într-un an preelectoral sau electoral, cum sunt 2027 și 2028.

„Există un risc suplimentar, pentru că, în condițiile în care nu ai o predictibilitate față de ce se întâmplă în anii următori, nu trebuie să ne ascundem: am experiență cu anii preelectorali și electorali. Și nu este doar la noi acest lucru, este în toate țările”, a declarat liderul PNL.

Citește și : Legea salarizării, ciuruită din toate părţile. CSM critică noul proiect, Dragoş Pîslaru este atacat şi de propriii angajaţi

„Înainte de alegeri, nimeni nu vrea să ia măsuri care nu sună bine. Deci logica este ca măsurile să fie luate în acest an, în așa fel încât ceea ce stabilim astăzi să mențină o anumită predictibilitate și să nu ajungem în situația din 2024, când eram într-o fundătură”, a explicat acesta.

Premierul demis atrage atenția că legea dă predictibilitate bugetului României și stabilește clar care sunt cheltuielile anuale cu bugetarii.

„Am scăpat o dată, ne-a trecut glonțul pe la ureche. Ar fi bine să nu mai ajungem în această situație. De aceea este bună legea, pentru că dă o anumită predictibilitate, o anumită încredere în România și nu mai avem cel puțin această problemă”, a conchis Ilie Bolojan.