Premierul Ilie Bolojan a precizat că această stabilitate politică „o condiție atât pentru a menține o percepție de încredere în ceea ce privește indicatorii economici a României, dar și în ceea ce privește perspectiva pe termen lung pentru a genera predictibilitate, pentru a genera stabilitate pentru mediul de afaceri și pentru a arăta încrederea românilor în guvernare”.
„Dacă aceste măsuri, care trebuie luate în continuare, nu vor fi luate, este doar o problemă de timp până aceste încasări vor fi consumate de creșterile mari de cheltuieli și, orice Guvern va fi, va fi pus în situația în care să caute creșteri de venituri sau scăderi de cheltuieli. Consider că nu mai trebuie să luăm măsuri pe componenta de creșteri de venituri, avem nevoie să scădem cheltuielile.
Nu se poate face altfel și este anormal să punem taxe suplimentare într-o zonă sau alta cât avem spații de reducere a cheltuielilor. Poliția Locală are un rol complementar și face ceea ce nu ar trebui să facă Poliția Națională, dar pe anumite arii au competențe comune. Naționala are forțe mai mari, dar nu asta este problema, ci lipsa de coordonare, responsabilitatea difuză, oameni folosiți ineficient. Sunt peste 5.000 de oameni la dispecerate, 10.000 de oameni care stau în pază, sedii de instituții păzite de dimineața până seara. Dacă doar 10% din pază sunt reduși și există pază în timpul zilei, oamenii de acolo pot fi distribuiți la ordine publică, la intervenții”, spune prmierul Ilie Bolojan.
„La sănătate, trebuie să facem o atribuire mai corectă a cheltuielilor, nu le putem crește. Am avut un buget la Casă în 2025 de 77 miliarde de lei și ne-a spus Casa că mai are nevoie de 11 miliarde ca să închidă anul, asta în condițiile în care am spitale din cele 370, în jur de 100 de spitale în care cheltuielile de personal depășesc 80-85-90%. Dacă ai 1% din bugetul unui spital cheltuieli cu medicamentele și încă 2-3% alte cheltuieli, mai funcționează spitalul acela pentru locuitorii din zonă?
Dacă ai 100 de pacienți într-o zi îți iei banii, dacă nu ai, tot îți iei banii. Niciun manager nu e interesat, iar acest sistem trebuie schimbat, pentru că nu mai putem crește aceste sume și pe sănătate fără să vedem o îmbunătățire, o satisfacție a pacienților.
Educația, lucrurile au fost închise pe componenta de eficientă. Administrația locală, nu mai putem merge mai departe. Nu mai avem aceleași sume de bani să le direcționăm acolo, nu mai avem aceste sume, iar aceste reduceri nu fac decât să îi ajute, pentru că astăzi ne notifică de faptul că nu mai au bani pentru salarii, iar pentru a reforma administrația locală, care poate fi un factor de dezvoltare, trebuie să facă și administrația un efort.
Când sunt deranjați rețelele de primari, ele mută presiunea pe conducerile naționale. Nu sunt măsuri comode, dar nu se mai poate altfel. Asta este o explicație, de ce atunci când trebuie să îți asumi astfel de măsuri, pari că ești singur, pari că împingi lucrurile ca Sisif, pentru că nu există un entuziasm pentru a face aceste lucruri”, mai spune Ilie Bolojan la A3.
Premierul neagă că deficitul a ajuns la 11%
„Nu este în această situație, dar este evident că între datele pe care le-am primit oficial la instalarea acestui Guvern și datele pe care le-am constatat am văzut că erau multe cheltuieli care, nefiind prinse în buget, erau viitoare angajamente de plată. Deficitul este mai mare decât cel care era anunțat la începutul anului și la jumătatea anului.
Am fost întrebat de jurnaliștii de economic pe ce deficit ne vom închide, și am spus foarte corect că nu ne putem închide anul acesta sub 8%, pentru că aceste măsuri au fost luate în al doilea semestru, au efect numai pe ultimele patru luni ale anului, altele de la 1 ianuarie, și avem contracte de investiții foarte mari pe care nu le putem opri.
Când am preluat, cred că deficitul era peste 9%. Anul trecut am avut 9,4% deficitul, deci am fost într-o situație asemănătoare și chiar dacă la finalul anului trecut s-au luat niște măsuri de plafonare pentru anul acesta, prin anumite creșteri de salarii, pensii, anul acesta au intrat pe toate cele 12 luni, și în loc să ne scadă cheltuielile cu 5% pe salarii, au crescut cu 10%.
Eu nu sunt de acord să fac acțiuni de imagine, dar pe fond să nu corectăm de adevăratelea lucrurile. Discuțiile în Coaliție au fost să facem o anumită reducere în administrație, care aplicându-se la o bază maximă stabilită, aveau efecte aproape nule, desființând posturi vacante. Dacă aplici o reducere efectivă de 10% dar calculată pe grile stabilite în funcție de numărul de locuitori, constați că jumătate din primăriile din România nu trebuie să reducă niciun angajat, iar jumătate, în mod evident, se vede că sunt peste această valoare.
Nu faci reducere în masă, ci reduci personalul de acolo unde lucrurile arată că este în plus”, conchide Ilie Bolojan înainte şedinţei ci scântei de miercuri.