Premierul Ilie Bolojan a fost prezent, marţi, la dezbaterea cu tema ”Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice şi impactul acestora asupra comunelor din România”, organizată de Asociaţia Comunelor din România.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că nu mai puteam rămâne la taxele pe care le-am avut deoarece componenta de venituri din taxele locale, din impozitele pe proprietate este în România de 0,55% din PIB, în timp ce în ţările Uniunii Europene media este de 1,85%. El a precizat că majorarea a fost dublată şi de eliminarea unor excepţii, iar în acest caz pentru anumite categorii creşterile au fost mai mari decât cele estimate. Bolojan a anunţat că de anul viitor mecanismul de stabilire a taxelor va fi modificat, urmând să fie calculat la valoarile de piaţă din fiecare localitate.
„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse reduse, pe care o bună parte dintre dumneavoastră sunteți în această situație și nu le aveți. Știu asta foarte bine.
Acum, eu vor fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum. De ce suntem în această situație? Așa cum știți avem niște deficite foarte mari pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze.”
Premierul a transmis primarilor că ştie cât de greu este să gestionezi problemele unei comunităţi cu resurse reduse, având în vedere că a fost primar al municipiului Oradea.
El a precizat că în administraţie lucrurile nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi. ”Cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Lucrurile în administraţia locală şi centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum. Avem nişte deficite foarte mari, pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze. Dacă vrem să rămânem în echilibre financiare, va trebui să le urmărim în anii următori”, a transmis Bolojan.
Premierul a adăugat că în România majoritatea sumelor folosite de administraţia locală provin din transferuri de la bugetul de stat şi a precizat că este vorba de 80% faţă de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană care de 50%.
Premierul Ilie Bolojan le-a spus primarilor că este „lipsit de logică” să deschidă investiții noi și i-a îndemnat să se concentreze pe finalizarea lucrărilor deja începute.
„Și anul acesta va fi un an de vârf al investițiilor: avem PNRR, programele locale prin CNI, Anghel Saligny, prin alte ministere, unde trebuie să asigurăm o alocare rezonabilă. La CNI avem 1.200 de investiții începute, cuantumul general este de 12,5 miliarde, dar noi alocăm 2,5 miliarde pe an.
Dacă nu am mai deschide nicio investiție nouă, ne-ar trebui cinci ani ca să le terminăm pe cele începute. Este lipsit de logică să mai deschidem investiții noi. Trebuie să ne concentrăm pe investițiile aflate în stadii avansate”, a spus premierul.
Premierul Ilie Bolojan le-a promis primarilor că veniturile pe care le vor încasa suplimentar din majorarea taxelor și impozitelor vor rămâne autorităților locale pentru a-i investi cum consideră de cuviință.
„O altă componentă vizează taxele locale: nu mai puteam rămâne la nivelurile pe care le-am avut până acum. În România, veniturile din taxele locale reprezintă 0,55% din PIB, în timp ce în UE media este 1,85%, de cel puțin trei ori mai mult. Nu mai puteam continua cu aceste impozite.
De anul viitor, taxele vor fi aplicate la valorile de piață stabilite de Ministerul Finanțelor, însă procentele vor rămâne la dispoziția dumneavoastră. Ideea este ca taxele de anul viitor să fie la un nivel apropiat de cel din acest an, adică să nu crească. Veniturile încasate suplimentar vor rămâne la dumneavoastră.
În privința sumelor de transfer, odată cu definitivarea bugetului, există autorități locale în România care, datorită unei moșteniri economice, au o economie mai puternică și venituri din impozite mai mari.
Capacitatea de a mai asigura la fel de multe fonduri de transfer ca în anii trecuți nu mai există.”
„Dacă facem comparația cu alte state europene, avem indicatori care ar trebui să ne pună pe gânduri. Majoritatea fondurilor folosite în administrația locală vin de la bugetul de stat.
Este o realitate că, în media țărilor UE, veniturile din taxele locale acoperă cheltuielile cu salariile. În România, acoperă doar un sfert. Anul trecut și anul acesta sunt determinanți pentru administrația locală: trebuie să dovedim că, în structurile actuale, putem fi mai eficienți și mai performanți. Dacă nu reușim asta, până în 2028 – după alegerile care vor veni – se va ajunge, într-un fel sau altul, la reforma administrației. Ori lucrăm împreună ca să facem administrația mai eficientă, ori este doar o problemă de timp până vom ajunge acolo.
Acest pachet pentru administrație, pe care cel târziu săptămâna viitoare îl adoptăm, întărește capacitatea de a exercita mandatul dat de cetățeni: măsuri pentru a planifica, a genera politici publice și a încasa taxe. De asta va depinde schimbarea României. Schimbarea se face prin fiecare dintre noi.
Pachetul conține și o componentă de reducere de personal acolo unde numărul angajaților depășește limitele care vor fi stabilite în urma acestei evaluări. După reducere, fiecare administrație poate funcționa fără probleme.”