Ilie Bolojan a susţinut măsura propusă de creştere a normei didactice în învăţământul preuniversitar, considerând că România are unele dintre cele mai reduse norme din Europa: „Am ajuns la 16 ore normă didactică pentru un profesor cu experienţă. În condiţiile în care lucrează 40 de ore pe săptămână, nu e o tragedie să se ajungă la 20 de ore la clasă.”
Bolojan a subliniat că, în paralel cu scăderea numărului de elevi, au fost reduse orele de predare, dar performanţele educaţionale nu au crescut.
În opinia sa, sistemul a devenit ineficient şi scump, cu multe posturi ocupate de suplinitori sau profesori cu derogări: „Avem peste 30.000 de posturi la plata cu ora, iar orele suplimentare se plătesc dublu. Creşterea normei reduce această povară bugetară.”
Oficialul a pus în discuţie şi modul în care sunt acordate bursele de merit, arătând că există discrepanţe între mediile obţinute în clasă şi rezultatele la examenele naţionale: „Avem clase întregi cu bursă de merit, iar la bac iau 5 sau 6. Nu mai ştim ce înseamnă merit. Asta este, din păcate, o formă de fraudă morală.”
În final, Bolojan a spus că este nevoie de reguli clare şi aplicate uniform pentru a obţine rezultate mai bune în educaţie şi în societate: „Dacă vrem comportamente corecte, trebuie să stabilim reguli bune, care se aplică tuturor.”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, joi seara, despre problemele din Educație și despre creșterea TVA. „Una dintre măsuri a fost creșterea normei didactice la profesori. Un profesor lucrează în media 40 de ore pe săptămână. România a reușit să reducă norma didactică la nivelul cel mai mic din Europa. Am micșorat numărul de elevi din fiecare clasă, dar calitatea în învățământ n-a crescut. Nu li s-a tăiat nimic, dar veți preda două ore în plus.
Pe lângă 200.000 de posturi în preuniversitar, mai avem 30.000 de posturi plătite cu ora, parte cu suplinitori, parte cu profesori. Plățile cu ora se vor diminua, mai ales că se plătea dublu în acest caz. În situația de față nu ne putem permite.
Am ajuns la burse la o sumă de un miliard de euro. La clasă ne-am dus la 9,50, dar când a venit bacalaureatul ne-am dat seama că a fost tot un fel așa, de fraudă”, a spus Bolojan despre măsurile din Educație.
„La instalarea Guvernului, domnul președinte mi-a solicitat să facem ce e posibil să nu creștem taxele. problema este că între această dorință și realitatea negocierilor cu piețele, cu realitatea bugetară, a fost o diferență destul de mare.
Era singura soluție în care poți să realizezi venituri repede. orice produs care crește îi ca afecta pe oameni. Dacă nu făceam așa, se ajungea la 24%.
Avem restanțe mari la încasare pentru că n-am modificat legislația în așa fel încât să nu mai permitem insolvențe în cascadă, pentru că nu ne-am făcut datoria la ANAF și antifraudă atunci când am constatat că într-un apartament au sediu societăți care, în cascadă, intră în insolvență și acumulează datorii, nu ne-am dus să le verificăm și pe cei care sunt în spatele lor.
Pentru că, dacă ai administrat o societate prost, și în plan personal ar trebui să fii într-o situație similară, că înseamnă că aceleași abilități le-ai avut și pentru tine. Dar dacă, în mod premeditat, ai introdus o societate în faliment în cascadă dar ești un om foarte prosper, înseamnă că această formulă nu e un eșec al economiei de piață, ci o activitate programată. Și dacă ai fi atacat aceste sectoare sau ai fi încercat să încasezi banii printr-un control mai bun, cu siguranță că încasările în general și combaterea evaziunii ar fi fost cu efecte mult mai puternice și am fi avut încasări mult mai mari.
Dar pentru că nu am făcut tot ce se putea face și, din cauza unor protecții asigurate unor societăți care nu și-au făcut treaba – pentru că evaziunea în stil mare nu se poate face fără protecție din sistemele care trebuie să lupte cu evaziunea – avem mult de lucrat, dar aceste lucruri nu se pot face de pe o zi pe alta.”, a precizat premierul despre TVA și despre problemele întâmpinate de ANAF la încasarea taxei.