Ilie Bolojan, mesaj la 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: „Oameni care își exercitau dreptul la opinie și la protest au fost bătuți, umiliți, arestați ilegal și reduși la tăcere prin forță”

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de amintire și condamnare a represiunii brutale a cetățenilor români de către stat între 13-15 iunie 1990, când a avut loc evenimentul rămas în memoria colectivă drept „Mineriada”.

Ilie Bolojan îl numește „unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului democratic al României”.

„Mineriada din 13-15 iunie 1990 a însemnat violență împotriva propriilor cetățeni. Oameni care își exercitau dreptul la opinie și la protest au fost bătuți, umiliți, arestați ilegal și reduși la tăcere prin forță. Au existat morți, răniți și traume care au rămas deschise până astăzi.”, transmite premierul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Nicușor Dan a comemorat victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990: „Lipsa unui verdict clar din partea Justiției rămâne o pată de nepermis și o restanță care trebuie rezolvată”

Alte articole

Ilie Bolojan vizitează iarăși Republica Moldova, după două săptămâni. Ar urma să participe la congresul partidului PAS, fondat de Maia Sandu

Nicușor Dan a comemorat victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990: „Lipsa unui verdict clar din partea Justiției rămâne o pată de nepermis și o restanță care trebuie rezolvată”

Șeful executivului afirmă că democrația reprezintă respectarea drepturilor cetățenilor și susține că este nevoie să păstrăm vie memoria victimelor, dar și că statul trebuie să fie mereu alături de cetățean.

„Democrația nu înseamnă doar alegeri, ci și respect pentru libertatea de exprimare, pentru drepturile fundamentale și pentru demnitatea fiecărui cetățean.

La 36 de ani de la acele evenimente, avem datoria să păstrăm vie memoria victimelor și să transmitem generațiilor tinere că statul trebuie să fie întotdeauna de partea cetățeanului, niciodată împotriva lui.”, mai arată Ilie Bolojan.

În finalul mesajului său, premierul condamnă violența și represiunea exercitată de statul român și cere dreptate pentru victime.

„Adevărul, justiția și asumarea trecutului înseamnă respect față de cei care au suferit și despre consolidarea unei democrații în care asemenea abuzuri să nu mai fie posibile niciodată.

Citește și : Ilie Bolojan, despre posibilitatea de a fi propus pentru funcția de prim-ministru în cazul în care Guvernul Tomac nu obține voturile de învestitură: ‘La fel cum în vara anului trecut n-a fugit de răspundere, PNL va veni cu o soluție”

Astăzi ne înclinăm în fața victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violența și represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii.”, a mai specificat Ilie Bolojan.

Cum a ucis statul român visurile propriilor cetățeni

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a venit după evenimentele de masă începute pe 22 aprilie 1990, cunoscute sub denumirile de „Fenomenul Piața Universității” sau „Golaniada”. La acea dată, manifestanții au blocat Piața Universității din București și au declarat-o „Zonă liberă de neo-comunism”.

După ocuparea Pieței, mii de protestatari au ieșit zilnic în stradă, iar unii dintre ei au ținut discursuri de la balconul Universității din București, transformat într-o veritabilă tribună a democrației.

Cerințele manifestanților erau clare. Cea mai importantă era aplicarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, prin care se cerea interzicerea accesului la funcții publice pentru o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive pentru foștii membri ai nomenclaturii Partidului Comunist Român și cadrele Securității.

Manifestanții doreau, totodată, desființarea Decretului 473 care subordona Televiziunea națională conducerii de partid și de stat, epurarea guvernului de nomenclaturiști, amânarea alegerilor prezidențiale ce urmau să aibă loc pe 20 mai 1990 și judecarea vinovaților de crimele din decembrie 1989.

În dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Universităţii, împrăştiindu-i pe manifestanţi şi făcând arestări. Poliţiştilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autorităţile statului.

Sursă foto: Agerpres

Manifestanţii, în mare parte studenţi, au ridicat baricade, reuşind să spargă barajele forţelor de ordine şi să ocupe Televiziunea, instituţie acuzată de deformarea gravă a adevărului şi de dezinformare.

Zilele de 14 şi 15 iunie au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii.

Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor ziare şi reviste independente şi a unor partide politice de opoziţie (PNL, PNŢCD).

Înainte de plecarea minerilor din București, Ion Iliescu, președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organismul provizoriu de conducere al României, care îi numise „golani” și „huligani” pe manifestanți, a mulțumit minerilor pentru restabilirea ordinii în Capitală.

„Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conștiință civică. Deci, vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înalta disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu.

Și de astă dată ați demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească.”, le-a transmis fostul președinte al României celor ce i-au agresat pe protestatari, într-un discurs susținut la Romexpo.