Întrevat dacă vor fi făcute concedieri la stat, premierul Ilie Boloja a declarat: „Anul acesta este un an în care, practic, trebuie să închidem formulele de ajustare care să ne creeze o nouă bază de cheltuieli, în așa fel încât să ne reducem deficitele în mod natural, fără să mai luăm alte măsuri, doar menținându-le pe acestea, și anul în care să luăm măsurile pentru a pune economia pe baze mai sănătoase”, potrivit Digi24.
Premierul a explicat că măsurile de corecție adoptate anul trecut, în contextul unui deficit ridicat, au presupus atât creșterea veniturilor statului, cât și o „contracție economică, mai mică sau mai mare”, care a implicat costuri pentru cetățeni.
„Nu s-a inventat nicăieri, într-o țară din lume, o corecție a deficitului de la 9,4 la 6%, de exemplu, fără niciun cost. Nu există așa ceva”, a punctat Bolojan.
Referindu-se la directorii din companiile de stat cu salarii mari, premierul a subliniat: „La stat trebuie să ai un salariu, indiferent că ești într-o companie de stat sau la privat, care să reflecte aportul pe care îl aduci. Problema este că acești oameni și-au blindat posturile cu contracte de management ale căror clauze sunt atât de ușor făcute încât, chiar dacă firma merge prost, ei își ating indicatorii de performanță. Aceasta este o problemă reală care vine din spate”.
Citește și: Ilie Bolojan explică „nemţeşte” de ce a tăiat banii pentru mame şi persoanele cu handicap
Premierul a explicat că anul trecut s-au luat măsuri de corecție i reducere a cheltuielilor statului, prioritizând investițiile: „Nu este ușor să ai fonduri europene de 28,5 miliarde de euro prin PNRR și contracte semnate de 47 de miliarde, după care să fii nevoit să reduci anvelopa la 21,5 miliarde din cauza deficitului și a limitării împrumuturilor”.
Premierul a atras atenția asupra importanței de a corecta nedreptățile și a respecta termenele legislative pentru proiecte majore.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este la CCR de câteva luni. Dacă nu se tranșează la începutul lunii februarie, probabilitatea de a pierde peste 200 de milioane de euro din jalonul aferent este foarte mare. Bruxellesul știe această situație. Legea a fost adoptată la limită, dar trebuie să intre în vigoare. Dacă nu intră în termen, banii vor fi pierduți definitiv”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Acesta a mai declarat că România trebuie să protejeze investițiile și să prioritizeze reformele care asigură „o economie pe baze mai sănătoase”, subliniind că anul acesta este dedicat menținerii echilibrului bugetar și corectării măsurilor incomplet aplicate anul trecut.
Tot vineri, 23 ianuarie, premierul Ilie Bolojan a declarat că, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajați, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal, el arătând că costul reducerii deficitului trebuie preluat și de către aparatul de stat, care în multe locuri, este supradimensionat.
„În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajați, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielilor cu salariile de 10%, ținându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut – de exemplu, educația preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creșterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-și specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare, în așa fel încât instituția să funcționeze în bună regulă”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la RRA, despre reforma administrației.
Șeful Executivului a precizat că, „în condițiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat și de către aparatul de stat, care în multe locuri, este supradimensionat”.
„Se vede foarte clar din analiza structurii administrației publice locale că, dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unități administrativ-teritoriale, deci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci două treimi din administrația din România are nevoie de o reducere de personal”, a subliniat șeful Executivului.
El a menționat că „sunt niște costuri pe care tot românii le plătesc și e un aspect nu doar de irosire de resurse, ci și de inechitate față de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat”.
„Din taxele lor acoperă aceste costuri salariale și, în loc să avem mai multe drumuri în condiții mai bune, servicii de sănătate mai bune, nu putem să le îmbunătățim din cauza faptului că aceste resurse nu pot fi direcționate acolo, fiind consumate în altă parte”, a explicat șeful Executivului.