Ilie Bolojan, primul interviu după demisia miniștrilor PSD: „Oamenii competenți să fie puși la treabă iar cei slabi sau care creează probleme să fie îndepărtați!”

Ilie Bolojan a oferit cele mai noi informații ale momentului vineri, 24 aprilie, într-un interviu la Europa FM. Premierul a venit la radio direct de la Ministerul Energiei, unde a petrecut trei ore de ministrul Bogdan Ivan, în contextul în care urmează să preia interimar mandatul acestuia.

„Nu este un moment dificil din punct de vedere al stabilității politice, pentru că în afara crizelor pe care le avem: deficitul, o anumită stagnare a economiei europene, războiul din Golf care a scumpit prețurile la carburanți sau îngrășăminte, mai avem și această criză guvernamentală care afectează performanța guvernului, predictibilitatea deciziilor. Nu e o situație comodă, dar ca premier trebuie să fac ce ține de mine pentru a trece România prin această situație.

Am așa un sentiment că atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi protocolul de coaliție, pe care îl respecți, te aștepți ca și ceilalți să respecte. Nu s-a întâmplat asta. Dacă ai un sentiment de a nu înțelege lucrurile, de ce dacă nu sunt soluții, de ce creezi așteptări dacă știi că nu există soluții care să onoreze acele așteptări? Doar vei crea nemulțumire. De ce să mai generezi o criză când orice om care are o responsabilitate pentru țara lui caută să o întărească, nu să o slăbească?”, a spus Ilie Bolojan înainte de a primi întrebări de la ascultători.

Regretă premierul că nu a început cu reformă de dezangajarea sinecurilor din administrație?

Alte articole

Ilie Bolojan vrea creșterea vârstei de pensionare și a stagiului minim: „Nu mai poate să fie 15-20 de ani, trebuie să fie mult mai mare”

Ilie Bolojan este de acord cu toate propunerile lui George Simion privind reducerea numărului de parlamentari, alegeri în două tururi, reducerea subvențiilor partidelor: „Consider că ar fi un lucru bun”

„Nu faci lucrurile cum ai vrea, ci în ordinea impusă de realitate. Aveam o presiune puternică când a venit acest guvern. Se analiza că România nu a respectat angajamente de a corecta deficitul, trebuia să prezentăm până la jumătatea lui iulie un pachet de măsuri care să arate că luăm decizii în sensul celor care ne-am angajat.

Dacă ar fi fost după mine, prima dată un stat când ajunge în astfel de situații își reduce cheltuielile, își oprește pierderile, apoi dacă nu reușește să își acopere cheltuielile apoi mergi la creșteri de taxe.

În fiecare zi în care am stat și am avut ocazia să blochez sinecuri am făcut asta în fiecare zi. Gândiți-vă că am promovat legislația care a promovat reforma instituțiilor scăpate de control: ANRE, ASF. Poți să schimbi o persoană sau alta, dar trebuie să schimbi sistemele, iar sistemele nu sunt atâta de ușor de schimbat.

Sunt diferite lucruri pe care le faci. Ca să schimbi un sistem trebuie să schimbi transparența, pentru că oamenii văd unde sunt problemele.”, a punctat Ilie Bolojan.

Ce faceți cu firmele abonate la contractele cu statul?

„Este nevoie să faci licitații corecte, să ai contracte cu clauze asiguratorii ferme, să le aplici și să nu intri în combinație cu firmele. Am făcut asta timp de 20 de ani, știu care sunt regulile, asta ține de fiecare autoritate contractantă. Atunci când nu se respectă asta, lucrările se lungesc, se fac de calitate proastă sau vin parchetele să facă ordine.”, a răspuns Ilie Bolojan.

Veți concedia oameni atribuiți PSD din administrația centrală?

Fiecare ministru care va prelua noile portofolii trebuie să facă o analiză a oamenilor. Dacă sunt oameni competenți sau rău-intenționați să fie înlocuiți. Scopul nu e să faci o acțiune politică, ci ca oamenii competenți să fie puși la treabă iar cei slabi sau care creează probleme, indiferent de culoarea politică, să fie îndepărtați.

Legislația legată de achiziții și legea salarizării?

„Legislația legată de achiziții s-a dovedit că având o legislație imperfectă sunt autorități care pot derula contracte de achiziții în bună regulă care pun condiții de calificare fără echivoc, condiții contractuale fără echivoc, care urmăresc calitatea lucrărilor. Cu actuala legislație se poate face o treabă bună. În condițiile în care oameni rău-intenționați, în condițiile în care firmele au antene în administrație, legislația poate fi oricum driblată.

România s-a angajat pentru a accesa fondurile din PNRR că va veni cu o lege a salarizării unitare pe care trebuie să o aprobăm în vara acestui an, pentru că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro de către România.

Toate forțele care au fost în această coaliție sunt de acord că trebuie să avem această lege, este o condiție. De la vechile legi ale salarizării, prin diferite tehnici, prin diferite măsuri: introducerea unor sporuri, clase de salarizare, sporuri în salariile de bază, cei care au putut în administrație și-au crescut salariile. Acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc ci un instrument de a crește salariile în mod direct.

Prin propunerea de lege, m-am întâlnit azi cu fostul ministru Manole și noul ministru Pîslaru am discutat și trebuie să corectăm anumite chestii. Pentru cetățeni, orice angajat, la final contează câți bani îți intră în cont, nu dacă e spor sau normă de hrană. Aplicarea acestei legi de salarii nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România, niciun venit per total, care înseamnă salarii plus sporuri.

Logica este cei care astăzi au venituri mai mari decât cele ale calificării să rămână la acel venit până sunt ajunși din urmă de cei cărora le va crește an de an venitul, ca să existe o echitate. Ca să creștem salarii în sectorul public avem nevoie de bani pentru asta.

În proiect va exista o posibilitate să se iasă din această formulă de paușal și să existe posibilitatea pentru cei din sectorul public să li se poată acorda bonificații la salarii, dacă au performanță, așa cum se întâmplă în sectorul privat.

Fiecare guvern vrea să mărească salariile, fiecare angajator ar vrea să dea un salariu mai bun angajaților ca să vină cu drag la muncă. România are anul acesta total cheltuieli de personal cu angajații din sectorul public peste 166 de miliarde de lei, puțin peste 8% din PIB-ul României. Noi, potrivit angajamentelor pe care le avem, nu putem depăși acest procent.

Dacă ești un om responsabil și știi că nu avem mai mulți bani pentru asta, atunci, ca anul viitor ca să crească salariile în sectorul public, ceea ce este deja o necesitate, că avem această plafonare care afectează salariile reale, trebuie să îi anunțăm cinstit pe oameni cu cât ar putea să creească.

Dacă vom avea o creștere economică bună, vom încasa taxele, vom reduce baza de cheltuieli, reforma în administrație a propus reducerea unor posturi. Dacă avem prea mulți angajați ei consumă costurile la cei care efectiv lucrează. Noi am putea crește anul viitor cu câteva miliarde de euro, care cu greu ar putea depăși 6-7-8% față de ce e acum.

Astea sunt posibilitățile noastre. Dacă creem așteptări care nu pot fi onorate, sunt dezamăgiți, fie luăm credite foarte mari pe care tot cetățenii le plătesc.

Săptămâna viitoare vom avea primele discuții pentru a se ajunge la o formă agregată pe Legea salarizării. Această formă va intra în transparență, în dezbatere publică, iar la final va ajunge în Parlament și sper să existe un acord transpolitic.”, a mai spus Bolojan.

De ce domnul Ilie Bolojan a tăiat ajutorul pentru persoanele cu dizabilități?

„Ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități nu au fost tăiate. Ce s-a întâmplat? Când am introdus și am extins plata CASS-ului pentru cetățenii români pentru că aveam 6,3 milioane de plătitori și 16,5 milioane de beneficiari, persoanele cu dizabilități au rămas exceptate.

Erau scutite de impozitul pe proprietăți în totalitate și s-a introdus o plată cu câteva reduceri: handicap grav 50%, handicap accentuat 25%. Este o contribuție la bugetul local pentru că fiecare casă din România are nevoie de casă, canalizare, asfalt. A fost făcută deja modificarea în sensul acordării acestei reduceri, dar nu au fost tăiate ajutoarele”, transmite Ilie Bolojan.

De ce a vrut să reducă din banii acelor oameni domnul Bolojan când oamenii respectivi oricum nu beneficiază de infrastructură pentru ei și nu se pot bucura de acea infrastructură? De ce a mai luat din banii oamenilor, că oricum săracii sunt cum sunt?

„Nu Ilie Bolojan a luat din banii oamenilor. Țara asta ca să poată funcționa are nevoie de echilibre financiare. O primărie ca să asfalteze strada are nevoie de finanțări. Impozitele pe proprietate, în toată lumea, sunt contribuția celor ce locuiesc într-o localitate la utilitățile publice pe care Primăria trebuie să le asigure.

Nu există, să ne înțelegem bine, o spun cu toată compasiunea, să asigurăm condiții care sunt de nesusținut pentru un stat, în fapt, știința de a guverna este dată de a livra maxim posibil cu resursele pe care le ai. Aceasta este realitatea, România nu mai putea să meargă pe datele pe care le-a avut.

Niciun cetățean nu vrea să plătească ceva în plus, nici eu, nici dvs., nici ascultătorii. Dar aceste excepții în masă, suntem o țară în care avem peste 1 milion de persoane cu dizabilități. Cred că, așa cum s-a dovedit în câteva județe, în loc ca resursele să meargă către persoanele care au necazuri și probleme grave, existau multe cazuri, din păcate, cu oameni care erau doar în hârtii bolnavi. Trebuie să corectăm asta pentru ca sumele care sunt alocate să crească pentru cei care sunt cu adevărat cu necazuri.”, a punctat Bolojan.

Când va fi eliminat CASS pentru pensiile sub 3.000 de lei?

„Erau 6,3 milioane de cetățeni care plăteau și 16,5 care beneficiau. Acum sunt peste 10 milioane, poate 11, nu am date exacte, care plătesc, și 16,5 milioane de beneficiari. Vrem ca spitalele din România să funcționeze, să fie cineva la capătul patului, un medic competent și medicamente? Trebuie să existe o formă de contribuție.

Acel 10% din pensia până la 3.000 de lei este o formă de contribuție pe care orice om ar trebui să o plătească, nu funcționează lucrurile astfel.”, mai arată Ilie Bolojan.

Îl felicit pe domnul Ilie Bolojan, dacă cheltuim mai mult decât încasăm nu se ajunge nicăieri. Regretați că ați introdus termenul de „șobolan”?

„Am dat un exemplu simplu. Nu regret pentru că acest exemplu se referă la un lucru care e pe înțelesul oamenilor. Când ai bunuri perisabile sau consumabile în cămară și ți se distrug, îți dai seama că oricât ai duce în cămară, familia ta nu are beneficii.

O țară, o comunitate, o familie, nu poate cheltui mult timp mai mult decât își poate permite. Ca să avem un stat pentru cetățeni și nu cetățeni pentru un stat, trebuie să le luăm sub formă de impozite cât mai puțin posibil, să reducem cheltuielile de funcționare la maximum.

Putem face asta dacă avem o administrație eficientă, dacă nu ne batem joc de banii publici, dacă administrăm lucrurile corect, transparent.

Termenul nu ajută în sensul în care fiecare om care lucrează în public sau privat duce România pe umerii lui. Din banii celor care muncesc în România, e mai puțin important unde muncești, cât îți faci treaba.

Gândiți-vă că în condițiile în care ai oameni care sunt pe posturi și tolerează furturile, fac parte din astfel de rețele, tolerează ineficiența, acești oameni sunt la capitolul probleme care îți distrug resursele.”, a mai specificat Ilie Bolojan.

Fostul șef de cabinet al lui Grindeanu este „șobolan”?

„Un om care încurajează sisteme de corupție, care tolerează sau încurajează mecanisme de tip sistem, cu siguranță nu trebuie să funcționeze în sectorul public. Nu îmi place să calific niciun om cu termenul de „șobolan”, fiecare om are demnitatea lui.

Am dat acest exemplu metaforic, dar nu cred că e căderea mea personală să vină să pună etichete într-o formă sau alta. Devalizarea bugetului public e asemănătoare exemplului pe care le-am dat.”, mai punctează Ilie Bolojan.

Cu Grindeanu ați discutat de fostul lui șef de cabinet?

„Nu am discutat.”, a răspuns Bolojan.

Ce măsuri aveți în vedere pentru sprijinirea activităților de producție și servicii?

„Suntem practic în punctul cel mai de jos vizavi de reașezarea economiei românești, care în ultimii ani a fost injectată cu sume importante de la bugetul de stat, care au însemnat deficite enorme. Suntem în perioada de readaptare a economiei la capacitatea sa reală. Această readaptare se face printr-o ușoară contracție economică, dar aprecierea mea este că am ajuns la punctul cel mai de jos.

Dacă aceste măsuri sunt menținute vor duce la o așezare și la o curbă lentă de creștere în lunile următoare. Inflația scade, asta se vede, deficitul pe primele luni a fost mult mai mic decât pe primele luni pe anul trecut. În paralel cu reducerea cheltuielilor de la bugetul de stat vom da drumul la pachetul de relansare economică pentru companii.

Semnele de optimism vor începe din această vară înspre toamnă. Până în luna iunie, conform pachetului de relansare economică, ministerul de Finanțe va veni cu aceste programe de susținere: a procesării produselor agricole, a investițiilor în anumite domenii, prin mecanisme de stimulare, prin credite bancare pe care începând de la finalul lunii le va pune în transparență instituțională”, a transmis Ilie Bolojan.

Am avut efecte economice negative

„Una dintre problemele noastre ca țară este creșterea accelerată a datoriei publice. Ca urmare a acestui fapt, România față de alte țări europene, care au grad peste 100% din PIB de îndatorare, noi suntem la 65%, dobânzile pe care le plătește România sunt mult mai mari decât aceste țări.

Acum ne liniștim acest grad de îndatorare ca să stabilizăm datoria și să scădem dobânzile. Aceste măsuri au avut un cost social și le mulțumesc românilor pentru înțelegere. Dacă nu menținem această linie ne întoarcem de unde am plecat. Mi se pare onest față de români să le spunem ce se întâmplă.

Sunt de acord că aceste măsuri de corecție bugetară care erau inevitabile și pe care le-am luat de comun acord, pentru că tot PSD și PNL au adus România în această situație, avem responsabilitatea să rezolvăm în aceste lucruri, nu să fugim și să căutăm în permanență vinovați.”, mai spune Ilie Bolojan.

Când ați fost la magazin?

„O dată la o săptămână, la două, intru într-o alimentară. În mod cert, foarte mulți români au înțeles ce înseamnă efecte de inflație, de creșteri de taxe, le mulțumesc pentru acest lucru. Dar nu ne putem permite să cheltuim mult timp mult mai mult decât are posibilitatea această țară.”, a răspuns Ilie Bolojan.

Naziștii au numit evreii rozătoare care trebuie stârpite, cu trimitere la șobolani. Inducerea acestei idei că ceilalți sunt de combătut prin măsuri radicale este greșită.

Ați cerut vreodată Casei Naționale de Pensii o analiză dacă există câți pensionari au contribuit o viață întreagă dar nu au beneficiat de pensie? Câți pensionari au mâncat puțin sau n-au mâncat deloc după o viață de contribuție?

Pensionarii militari au rămas bătuți în cuie? Aveți o perspectivă pentru ei?

„Aș vrea pentru început să fac o precizare. Am explicat, nu oamenii sunt șobolani, ci am descris o situație. Am clarificat cred acest lucru.

În ceea ce privește aspectele legate de pensiile militare și de pensii în general, cât timp beneficiază oamenii de pensie după ce au ajuns la vârsta de pensionare. Trebuie să discutăm foarte deschis. Fondul de pensii dacă nu este alimentat de la bugetul de stat nu poate asigura pensiile în plată, asta este cât se poate de clar.

În fiecare an, statul român trebuie să alimenteze fondul de pensii pentru a putea plăti pensiile din România. De ce asta? Sunt câteva fenomene.

Unul: demografia. Generația mea, cei născuți în anii 68-70 suntem aproape 500.000 de oameni. Când noi vom ieși la pensie, cei care lucrăm în afara sectorului militar, că deja colegii mei sunt deja toți la pensie la 56 de ani. Generațiile care vor intra pe piața muncii vor fi de 200.000-250.000 de oameni. În anii următori, dacă vrem să avem un sistem de pensii cât de cât suportabil trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează și mai mulți care lucrează mai mult.

Astăzi, din datele care le rețin, vârsta medie de pensionare generală este de sub 60 de ani. De ce? Avem categorii care se pensionează la 47-48, 50-52 de ani. Că ne place sau nu, sunt date de realitate economică. Pentru aceste categorii care se pensionează mult mai devreme va crește vârsta de pensionare: a militarilor, a polițiștilor.

Vom încerca, la fel ca în legea legată de salarizarea unitară, săptămâna viitoare să venim cu o propunere. Astăzi, se pot pensiona la 48 de ani cred și cred că vârsta medie este puțin peste 50 de ani. Trebuie crescut, dar nu poți să dai o cifră exactă pentru că una este să fii parașutist sau scafandru și alta este să fii la popotă în spate, e o problemă de detaliu. Inevitabil, vârsta de pensionare va trebui crescută.

Problema legată de nivelul pensiei sunt două aspecte. Creșterea vârstei de pensionare și creșterea stagiului minim, care nu mai poate să fie 15-20 de ani, trebuie să fie mult mai mare, este un element obligatoriu, dar sistemul de pensie, procente, și așa mai departe, poate rămâne la fel. Spre deosebire de zona de judecători, unde s-a crescut foarte mult salarizarea, aici avem o situație stabilă

Am ajuns într-adevăr într-o situație care nu e în regulă ca de exemplu un colonel care a ieșit acum șapte ani la pensie să aibă o pensie mai mică decât un caporal care a ieșit acum. Asta nu se poate corecta de pe o zi pe alta.

În condițiile în care se stabilește creșterea vârstei de pensionare, ar trebui să se ia o sumă de bani din care treptat să se vină cu ajustări. Când ai creat dezechilibre enorme nu poți corecta lucrurile de pe o zi pe alta. Nu pot da speranțe false așa că nu fac astfel de lucruri”, transmite Ilie Bolojan.

V-a contactat ieri vreun ministru PSD? V-a zis cineva că îi pare rău?

Am avut o relație civilizată cu miniștrii din guvern. Dacă nu ar fi fost bruiați din afara guvernului, din zona politică, fiind puși de multe ori în situații în care nu știau să reacționeze, eu am avut o relație civilizată cu ei și, așa cum am spus, toate realizările, cu plusuri, cu minusuri, le-am făcut împreună. Cu toți cei cu care m-am întâlnit mi-au spus: asta e situația, ne pare rău de zona în care s-a ajuns? Nu poți să ai echipe dacă nu respecți oamenii.

Secretarii de stat PSD rămân?

Miniștrii și-au dat demisia, dar până nu se publică nu are cum. Și secretarii de stat, din anunțurile pe care le-a făcut PSD, vor demisiona când se publică demisiile sau când se va depune moțiunea de cenzură. Ei sunt parte din echipă, trebuie evaluați după activitate. Nu îți poți permite când ai PNRR în față să faci schimbări radicale. Oamenii calificați care își fac datoria rămân, oamenii care nu fac ceea ce este necesar trebuie înlocuiți.

De exemplu domnul ministru Ivan și-a luat niște angajamente. Trebuie să le onorăm.

Veți negocia cu AUR să nu voteze moțiuni de cenzură?

Nu am negociat cu AUR aceste lucruri dar eu întotdeauna în plan personal am căutat ca în băncile din Parlament, pe holuri, să am relații civilizate. Am încercat să nu vin cu etichete, să nu jignesc, nu am de ce să explic că nu vom face dacă nu am făcut. Una este dialogul dintre parlamentari, ce se discută pe holuri, alta înseamnă abordări instituționale.

Eu nu pot și nu am interzis parlamentarilor să discute între ei în bănci. Subiectul voturilor este important și nu cred că nu se întâlnesc parlamentari să nu discute aceste aspecte.

Ați fi de acord cu propunerile AUR? 

„Consider că reducerea numărului de parlamentari ar fi un lucru bun și nu ar afecta democrația românească și calitatea dezbaterilor publice. Nu numărul este important. Se poate face reducerea și o susțin, dar trebuie să ai cel puțin doi senatori în fiecare județ ca să fie reprezentate și puterea și opoziția, dar în același timp să se păstreze o pondere a minorităților naționale.

Astăzi sunt 17 parlamentari ai minorităților, e anormal să reduci numărul de parlamentari fără să reduci ponderea minorităților sau desființându-le.

Din puncutl meu de vedere am făcut două reduceri consecutive a subvențiilor partidelor. Mi se pare normal ca între alegeri să existe valori mai mici și o transparență totală a modului în care se folosesc aceste sume. Aici ține de cheltuirea banului public. Am redus cu 10% sumele forfetare ale parlamentarilor și 20% banii de la partid.

La primari în două tururi, sunt un om corect. Asta nu rezolvă problemele administrație locale. Sistemele au avantaje și dezavantaje. Votul în două tururi în general valorifică schimbarea dar în același timp pulverizează lucrurile. Mă gândesc acum, în Parlament, cu șapte partide. Această coaliție cu patru partide plus minorități e foarte dificil de administrat. E suficient ca un singur partid să facă ce s-a întâmplat să strici toată coaliția.

Sistemul de vot din primul tur favorizează stabilitatea, îl ajută pe cel în funcție. Ca să faci lucruri bune ajută, eu de exemplu am fost votat în două tururi, dar restrânge numărul partidelor. Asta nu rezolvă calitatea administrației, ci cetățenii. Dacă primarul care este în funcție și nu a făcut ce a promis, nu-l mai votezi.”, transmite Ilie Bolojan.

Sunteți gata să luptați până la capăt cu ei?

„Sunt mai multe probleme. E adevărat că pentru a ne accesa banii europeni trebuie să facem două lucruri: să îndeplinim jaloanele, care înseamnă legi, hotărâri de guvern și să facem lucrările. Există garanția că lucrările contractate vor fi finalizate la timp. Avem peste 20.000 de contracte și banii depind de finalizarea acestor lucrări.

În condițiile în care am declanșat un război cu o zonă care a blocat accesul în sistemele noastre de energie și am explicat că avem nevoie cam de 9.000 de MW într-o zi, dacă am avea încă 1-2 mii de MW în producție ar fi nemaipomenit. Noi am eliberat documente de racordare pentru 80.000 de MW, mult peste capacitatea noastră și mai au în bucătării încă 30.000 de MW.

Am avut o întâlnire cu președintele ANRE și am convenit ca luni să punem în transparență două regulamente care instituie garanții, impun termene ferme și stabilesc condiții clare pentru dezangajare așa încât să rămână doar proiectele serioase. Hârtiile vor fi anulate, iar guvernul va pregăti o legislație primară, în așa fel încât dacă nu se ajunge la o soluție prin regulamente să introducem legislație primară.

În mod normal e ca o linie de tren pe care trebuie să o parcurgi și ajungi în câteva stații până la final. Ei au oprit la prima stație și se introduc garanții pentru drumul între stația unu și doi. Nu putem scădea prețul la energie dacă nu deblocăm accesul la rețea. Am primit lista cu toate firmele și o vom face publică.

Este vorba despre a sparge un sistem care prin faptul că am avut regulamente permisive, că cei care administrează rețeaua au eliberat autorizații peste capacitate astea au fost tolerate. Nu e vorba de o persoană, ci de un sistem de speculare, de blocaj, care văzând că funcționează s-au dus mai mulți în această zonă.

Nu înseamnă că toți care și-au obținut ATR-uri doar au speculat, dar dacă din 10, nouă nu au făcut nimic ani de zile… Voi publica lista tuturor autorizațiilor, toate companiile. Când ani de zile nu ai făcut nimic, doar ai speculat.

Pot fi și situații când din lipsa unor avize poți avea întârzieri, câteva luni, dar nu cu anii. Este inacceptabil să se permită o astfel de situație care să blocheze producția de energie suplimentară în România.”, mai specifică Bolojan.

Investigare autobuze prin PNRR. La Bihor ați luat 25 de autobuze care ar fi costat ceva mai mult decât valoarea de piață recomandată, de la 90.000 de euro la 200.000 de euro.

Consiliile Județene au fost eligibile pentru a cumpăra microbuzele. Mi se pare normal ca toate procedurile de achiziție să fie consultate de parchete. Unde se constată că prețurile sunt mult peste prețul de piață să se identifice responsabilii.

Trebuie văzut dacă sunt microbuze de 8 sau de 16 locuri, marca, condiționări. În mandatul meu s-au făcut multe achiziții la CJ Bihor, toți cei care au participat la proceduri, au întocmit caiete de sarcini, avem o responsabilitate pentru aceste proceduri. Mi se pare absolut normal să fie verificate.

Procedurile care au fost derulate de CJ Bihor mi se par că stau în picioare și sper să fie verificate. Trebuie văzut ce fel de caracteristici au. Toate trebuie verificate. În condițiile în care sunt verificări, toți cei vizați să dea explicații.

Trebuie văzut marcă, capacitate, caracteristici și așa mai departe ca să faci comparații.”, a transmis Ilie Bolojan.

Domnul Zamfir zicea că diferența dintre deficitul de anul acesta și cel de anul trecut e făcut din neplata statului român a datoriilor din zona de construcții, cele mai multe. Cum comentați asta?

„Dacă a făcut o astfel de afirmație, pentru că nu am văzut asta și nu pot să stau la televiziuni seară de seară, înseamnă că este o afirmație care nu se bazează pe nicio realitate. La programele de construcții, care au fost derulate prin bugetul de stat, cum ar fi Anghel Saligny și celelalte programe, facturile au fost achitate la zi, după mulți ani. Nu am trecut cu facturi neachitate de la un an la altul.”, a punctat Bolojan.

Domnul Peiu de la AUR spunea că e scoasă la vânzare participarea la niște întreprinderi ale statului dar care nu este făcută prin Bursa de Valori ci o vânzare direcționată sau ceva de genul. Cum comentați?

„O astfel de afirmație se bazează pe o informare care a fost prezentată în ședința de guvern, subliniez, informare, legată de situația companiilor din România, care ar putea, având în vedere datoriile acumulate, să intre în faliment ca să nu mai genereze pierderi, care ar putea fi îmbunătățită activitatea sau o altă metodă pentru a îmbunătăți acitivtatea, de a vinde pachete minoritare pentru ca statul să păstreze controlul, de la alte companii.

Asta nu înesamnă vânzarea de pe o zi pe alta. E o informare, posibile variante de lucru. Dacă un guvern ia decizia să vândă un pachet de acțiuni la companiile de stat e o procedură care durează minimum un an, un an de jumătate. Se evaluează compania, acțiunile, se aprobă în foruri, dacă nu este listată la Bursă.

Una dintre metodele prin care performanța companiilor de stat poate fi îmbunătățită este listarea la bursă, pentru că asta înesamnă metode de management validate la nivel internațional. Intră un privat în conducere și va avea grijă să nu își bată joc de bani iar performanța companiei se poate îmbunătăți.

Chiar dacă mâine s-ar decide dar nu se va decide, s-ar putea vedea niște rezultate abia peste un an de zile.”, transmite Ilie Bolojan.

Hidroelectrica este pe lista asta? Este profitabilă și listată parțial la bursă, de ce să mai dai din ea o parte?

„Este posibil să fie, nu rețin toate companiile ca exemplu. Când vinzi acțiuni îți faci un capital pe care poți să îl investești. La Hidroelectrica una din probleme este că la barajele care sunt pe râuri, deci în câmpie, între ora 12 și ora 17 aproape tot ce se uzinează se pierde pentru că prețurile energiei electrice în aceste ore coboară treptat treptat ajungând la 10-20-30-40 de lei.

În timp ce seara prețul energiei electrice ajunge la 600-700-800 de lei la fiecare baraj. Dacă și-ar investi o zonă de baterii care să stocheze ce se uzinează, seara ar putea vinde cu prețuri mult mai bine. Compania ar face profituri mult mai mari și ar cădea prețul la energia electrică.

O vânzare de acțiuni nu înseamnă că arunci banii pe geam. În felul acesta, prețul energiei în România, având în vedere că au o cotă de piață de peste 25%, ar putea să scadă.”, a spus Bolojan.

Credeți că poate face mai mult și mai bine un guvern minoritar decât o largă coaliție?

„O coaliție are un mare avantaj, și anume faptul că are o stabilitate parlamentară care îți garantează că dacă ajunge un proiect de lege în Parlament, dacă toate partidele se țin de cuvânt, trece într-o formă agreată.

Tot o coaliție a dovedit că dacă e formată din mai multe forțe și una trage într-o parte, restul în altă parte, se anulează acest efect. Eu cred că dacă Europa a făcut în criză lucruri mult mai mari decât în perioade de liniște, că era o situație care impunea un comportament mai coeziv, eu cred că dacă acest guvern, cât va rămâne, și eu voi face tot ceea ce ține de mine, eu cred că ar putea face mult mai mult într-o perioadă scurtă decât ar fi făcut un guvern de coaliție largă care nu își anulează acțiunile.

Ceea ce ajunge în Parlament, într-adevăr, dacă nu vrei să îți iasă într-o manieră diferită, trebuie negociat. În discuțiile din aceste zile s-a pus în discuție un moratoriu, o înțelegere pentru legile privind proiectele europene. La nivel de declarație a fost o înțelegere. Miniștrii care încă sunt în funcție dar demisionari sunt cei care au lucrat.”, a răspuns Ilie Bolojan.

Domnului Nicușor Dan ce îi transmiteți? El vă spune pe nume când vă întâlniți?

„Drum bun la întoarcerea spre țară. Urmează să se întoarcă domnul președinte, în rest toate cele bune. Respect funcțiile, respect instituțiile și asta am făcut întotdeauna. Nu cred că, din punctul ăsta de vedere, în discuțiile private, nu cred că asta este o problemă.”, a încheiat Ilie Bolojan.