Ilie Bolojan și Oana Țoiu i-ar fi cerut Comisarului UE pentru Justiție să facă verificări în cazul „amendamentului Fritz” la Legea integrității. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR (surse)

UPDATE: Guvernul face toate demersurile pentru a se asigura că România va încasa integral cele 770.000.000 de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate, ca urmare a suspiciunilor apărute la nivel european, dar și în societatea românească, privind respectarea principiilor dreptului european de către noua lege ANI.

Procedural, verificarea îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” – va fi făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, adică în luna octombrie.

Guvernul consideră însă că verificarea trebuie finalizată cât mai repede cu putință, astfel încât, dacă vor fi identificate neconcordanțe ale legii cu dreptul european, modificările în vederea alinierii la dreptul european să poată fi realizate în timp util. O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au solicitat urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european, în cadrul unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Rețeaua germană care înghite banii României. Cine este consilierul străin care îi coordonează pe Maia Sandu și Ilie Bolojan

Traian Băsescu îl atacă dur pe Ilie Bolojan și susține că PSD-AUR ar putea conduce România: „PNL a crezut că l-a găsit pe Mesia să-i facă mari” / „Vine Bolojan cu inepțiile lui, cu guvern de armistițiu, cu termeni absolut neconstituționali”

Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului. Orice neconformitate cu dreptul european care nu ar fi identificată și corectată cu celeritate poate genera riscuri importante.

Premierul interimar Ilie Bolojan și ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ar fi purtat, luni, o discuție telefonică cu Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție, căruia i-ar fi cerut să verifice dacă România se află în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR din cauza „amendamentului Fritz” la Legea integrității, potrivit surselor politice Antena3.ro.

Demersurile pe tema Legii ANI continuă la Bruxelles, după ce grupurile PPE și Renew Europe i-au solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata celor 770 de milioane de euro dacă legislația privind integritatea nu este modificată.

Citește și : Nicușor Dan se pregătește pentru desemnarea viitorului premier. Negocieri separate la Cotroceni, cine sunt cei doi miniștri pe care îi vrea în Guvern președintele

Solicitarea a fost formulată într-o scrisoare semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și președinta Renew Europe, Valérie Hayer, transmisă pe 24 august Ursulei von der Leyen.

Între timp, Grupul de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din cadrul Comisiei LIBE a Parlamentului European a organizat, marți, 1 septembrie, două ședințe dedicate situației din România.

Prima reuniune, desfășurată cu ușile închise, a vizat situația statului de drept și a drepturilor fundamentale în România.

Au participat Alessandro Nucara, șeful Unității Statul de Drept din cadrul DG JUST, Simona Constantinescu, membru al Consiliului de Experți în Dreptul ONG-urilor, Laura Ștefan, director executiv al EFOR, și Dragoș Călin, copreședinte al Asociației Forumului Judecătorilor.

Ulterior, a avut loc o a doua ședință, tot cu ușile închise, la care au participat reprezentanți ai statului român: Teodora Stoian, secretar de stat în Ministerul Justiției, Claudiu-Marian Drăgușin, membru al CSM, și Ana Hermina Iancu, vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La finalul întâlnirilor, Sophie Wilmes, președinta grupului de monitorizare, a transmis un e-mail în care a anunțat intenția grupului Renew de a propune o rezoluție împotriva României la următoarea sesiune plenară a Parlamentului European.

„Stimați colegi,

În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.

Așa cum s-a menționat în cadrul întâlnirii, am dori, prin urmare, să propunem o rezoluție a grupului pentru următoarea sesiune plenară.

Vă rugăm să răspundeți la acest e-mail, precizând dacă susțineți sau nu această solicitare.

V-am fi recunoscători dacă ne-ați transmite răspunsul până la sfârșitul zilei de astăzi. Vă mulțumim anticipat”, scrie în e-mailul obținut în exclusivitate de Antena 3 CNN.

Europarlamentarul Maria Grapini a declarat că nu crede că o astfel de rezoluție va ajunge să fie votată în plen, însă a precizat că, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, documentul nu ar avea efect juridic în România.

„Pentru mine este de absolut de neînțeles, am crezut că s-au potolit după ce au văzut că domnul Weber a revenit la acea scisoare, după ce noi, grupul S&D, am spus că de fapt nu este nicio încălcare a statului de drept, că de fapt este o presiune, nu este o scrisoare administrativă ce au făcut ei, ci o presiune asupra unui Parlament Național, ceea ce este fără precedent, parlamentele naționale sunt independente și pot să voteze legi așa cum au conștiința și cunoașterea. Procedura există. Eu nu sunt sigură că va ajunge, colegiul președinților de la toate grupurile decid. Este o rușine”, a spus Maria Grapini.

Europarlamentarul Cristian Terheș a afirmat că, deși Renew a avut inițial sprijin pentru demers, PPE nu ar mai susține în prezent rezoluția împotriva României.

„E un grup de lucru în cadrul Comisiei LIBE. Ieri s-a discutat pe tema României și s-au introdus în discuție o serie de probleme, s-a făcut o întreagă salată acolo. Odată, faptul că la Oradea a fost blocat în primă fază marșul gay, a venit USR apoi și a spus că există o problemă cu independența justiției în România pentru că politicul, zice USR-ul, ar controla justiția. S-a introdus în discuție chestiunea cu decizia CCR în ceea ce privește legea ANI.

În condițiile acestea, s-a trimis un e-mail de la președinta grupului, care e de la Renew, către toate grupurile politice din Parlament și s-a întrebat dacă există susținere, informală la momentul acesta, pentru o rezoluție împotriva României, la următoarea plenară, care va fi peste două săptămâni la Strasbourg.

Azi ni s-au înroșit telefoanele pentru că toată lumea are întrebări despre ce se întâmplă și până în urmă cu câteva minute aveau majoritate. Acum se pare că PPE a dat-o la întors și nu mai susține rezoluția și iar rămâne USR în offside”, a spus Terhes.

În paralel, Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6. Bruxelles-ul va verifica atunci dacă legea respectă prevederile europene și cerințele asumate prin PNRR.

Potrivit unor surse politice, Comisia Europeană a solicitat reprezentanței României clarificări din partea Guvernului cu privire la lege. Printre întrebările Bruxelles-ului se numără numărul aleșilor locali și demnitarilor afectați, existența unei căi de atac și dacă prevederile legii au caracter retroactiv.

România are la dispoziție 14 zile pentru a transmite răspunsul.

De altfel, Ursula von der Leyen a precizat, în răspunsul transmis grupurilor PPE și Renew, că Bruxelles-ul va analiza Legea ANI atunci când România va depune oficial cererea pentru ultima tranșă din PNRR.

„(…) Comisia va putea evalua îndeplinirea etapei 431 numai după ce România va depune în mod oficial cererea de plată corespunzătoare și documentele justificative aferente. Evaluarea, la fel ca în cazul tuturor celorlalte etape și obiective, se va efectua pe baza descrierii etapei și a măsurii relevante incluse în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, ținând seama, de asemenea, de contextul și scopul acesteia, pe aceeași bază ca și pentru toate celelalte state membre.

În conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), statul membru are responsabilitatea de a lua măsurile adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă legislația aplicabilă a Uniunii și legislația națională.

Citește și : Scandal în plină criză politică! PNL şi USR boicotează toate activităţile parlamentare de la Camera Deputaţilor. Reacția PSD: „Uitându-mă la atitudinea dumneavoastră, înțeleg de ce domnul Bolojan se ține de scaun de mai bine de 120 de zile. Sunteți ahtiați doar după funcții, putere, mașini și secretare. Ar fi bine să nu vă mai semnați pentru banii de diurnă”

În cadrul evaluării sale, Comisia analizează, de asemenea, dacă dispozițiile legale adoptate pentru îndeplinirea cerințelor privind etapele și obiectivele respective implică vreo încălcare relevantă a legislației aplicabile a Uniunii care ar putea compromite îndeplinirea satisfăcătoare a acestor etape și obiective. Vă pot asigura că astfel de analize sunt efectuate cu cea mai mare atenție, implicând o coordonare strânsă cu toate serviciile relevante ale Comisiei.

(…) În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată”, a spus Ursula von der Leyen.