Rafila: Epidemia de rujeolă este o consecinţă a scăderii ratei vaccinării. E un semnal de alarmă pentru toată lumea

Au fost confirmate 19 decese din cauza rujeolei, de la începutul epidemiei, în timp ce în perioada 2010 -2015, au fost raportate 4 decese asociate acestei boli, deși, de exemplu, în 2011 și în 2012 au fost înregistrate mai multe îmbolnăviri: 4784, respectiv 7450, potrivit datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, față de 4090, în 2016-2017. Atunci, însă, acoperirea vaccinală cu vaccin RRO (doza I), pentru copiii cu vârstă de 2 ani era de 94.7% (2011) și 95.1% (2012).

De altfel, rata vaccinării împotriva majorității bolilor pentru care se efectuează vaccinări gratuite conform Programului Național de Vaccinare, la copiii care au împlinit 2 ani în iulie 2016, se situează chiar sub 80%, în timp ce procentul recomandat de către Organizația Mondială a Sănătății este de 95%.

Necesitatea implementării unor măsuri eficiente, urgent, pentru contracararea fenomenului care a condus la scăderea îngrijorătoare a ratei de vaccinare și asigurarea unei acoperiri vaccinale de siguranță, prin care posibilele epidemii să fie prevenite a fost concluzia generală a celei de-a V-a Conferințe Naționale RoVaccin.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Evenimentul științific s-a desfășurat la sfârșitul lunii martie la București și a numărat peste 350 de participanți din domeniile microbiologiei, epidemiologiei, cărora li s-au adăugat medici de familie, specialiști în boli infecțioase și din alte specialități implicate în zona de vaccinologie.

Alte articole

Alexandru Rafila, dosar penal după ce a provocat accidentul în lanț din Capitală

Alexandru Rafila, primele declarații după ce a provocat un accident în lanț, în Capitală. O persoană a ajuns la spital

„Scăderea acoperirii vaccinale este o amenințare reală la adresa sănătății publice, iar România are nevoie de măsuri rapide în acest sens. Epidemia de rujeolă trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea: medici, autorități, părinți, pentru că vine ca urmare a unei scăderi continue a ratei de vaccinare antirujeolice. Majoritatea cazurile înregistrate au apărut la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet. Trebuie conștientizat că vaccinarea nu înseamnă doar un beneficiu pentru individ, ci și pentru comunitatea din care face parte, pentru că o rată scăzută a vaccinării crește riscul izbucnirii unei epidemii, la care cei mai expuși sunt cei care nu sunt în măsură să fie vaccinați, așa cum sunt nou-născuții, în acest caz. Orice decizie legată de vaccinare trebuie luată cu responsabilitate, pe baza unor informații științifice, avizate.”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, Președinte Societatea Română de Microbiologie și Membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa.

Sub tema generală Vaccinarea – urgență de sănătate publică, profesioniștii au explorat cele mai noi și relevante informații referitoare la importanța vaccinării în contextul național și european, impactul fenomenului de scădere a acoperirii vaccinale și au organizat paneluri de discuții cu administratori și specialiști din domeniul sănătății publice.

Evenimentul a debutat cu o sesiune axată pe Programul Național de Vaccinare, dar și pe o serie de alte subiecte de importanță majoră, precum: politica OMS în domeniul vaccinării la nivel regional; impactul comunicării on-line asupra vaccinării; modificări legislative necesare pentru asigurarea resurselor și creșterea acoperirii vaccinale; influența vaccinării antipneumococice asupra rezistenței la antimicrobiene; prezentarea situației epidemiei de rujeolă 2016-2017; sezonul gripal 2016-2017.

Dezbaterile au subliniat măsurile necesare pentru ca rata vaccinării să crească în țara noastră, acestea vizând mai mulți factori importanți: de la modificări legislative, aprovizionare constantă și fără sincope cu toate tipurile de vaccinuri și sancționarea celor care se fac vinovați de întârzieri de livrare nejustificate obiectiv, derularea campaniilor de informare permanentă, până la organizarea unor structuri dedicate în întregime Programului Național de Vaccinare, la nivel local și național. Discuțiile pe marginea Programului Național de Vaccinare au mai implicat și aspectele administrative și logistice ale acestuia, precum producția de vaccinuri și modul de achiziție, distribuție și administrare a lor.

De asemenea, se dorește realizarea de proceduri clare de intervenție rapidă în caz de epidemie și mobilizarea profesioniștilor din domeniul sănătății publice și a medicilor de familie în susținerea acestor demersuri și în informarea corectă a părinților, asupra vaccinării.

Totodată, specialiștii au propus și organizarea unor sesiuni de pregătire adresate asistenților sociali și psihologilor, alături de sesiuni de pregătire a părinților, privind sănătatea copiilor și obligațiile pe care le au în această privință.

La nivel Regiunii Europene a OMS, toate țările trebuie să stabilească vaccinarea ca fiind o prioritate, au mai precizat experții. De aceea, implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Planului european de acțiune pentru vaccinare 2015-2020 este considerată esențială. Prin intermediul acestui plan se urmărește eliminarea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare – menținerea statusului de regiune fără poliomielită, eliminarea rujeolei și a rubeolei, controlul infecției cu virusul hepatitei B.

În același timp, se dorește asigurarea accesului echitabil la vaccinuri de înaltă calitate, sigure și accesibile și la servicii de imunizare, pe tot parcursul vieții. De asemenea, este prevăzută atingerea țintelor regionale de acoperire vaccinală la nivelul fiecărui stat membru din Regiunea Europeană a OMS, peste cele stabilite la nivel global, dar și introducerea de noi vaccinuri în programele naționale și asigurarea sustenabilității financiare a programelor de vaccinare, mai arată datele.

Citeşte şi De ce este vaccinul penumococic vital pentru copii