Implanturi cardiace din poliuretan realizate la Institutul de Chimie din Iaşi

Echipa, condusă de cercetător dr. Constantin Ciobanu, din cadrul Laboratorului de Poliadite și Fotochimie al Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași al Academiei Române, a obținut rezultate spectaculoase în cercetarea chimică, cu aplicabilitate într-unul din cele mai sensibile domenii medicale: chirurgia cardiacă și vasculară.

Rezultatele au fost obținute după ce cercetătorii ieșeni au sintetizat o nouă serie de poliuretani activi și a realizat din aceste materiale valve cardiace ranforsate cu fire de poliamidă, vase de sânge pentru implanturi pe carotidă și suporturi de ‘plasturi’ pentru inimă și vase de sânge, în special carotidă.

Testate in vivo, pe 15 oi, valvele cardiace și vasele din poliuretan s-au endotelizat în interior, nu au apărut tromboze, iar cantitatea de proteină care s-a depus pe implanturi a arătat că fenomenul de bio-erodare decurge după o cinetică previzibilă, astfel încât, după aproximativ 7-8 luni, în locul materialului sintetic se formează un țesut nou, sănătos.

Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului european BIOSCENT, cu o valoare totală de peste 8 milioane de euro, care a reunit 15 unități de cercetare, de microproducție și de producție din 9 state membre ale UE.

„Contribuția Institutului de Chimie Macromoleculară ‘Petru Poni’ al Academiei Române la acest contract a fost hotărâtoare: fără materialele polimere sintetizate de noi, caracterizate extrem de complex nu doar din punct de vedere structural, ci și specializate proiectul ar fi putut fi compromis. Ele au fost plasate și testate în condiții specifice la Institutul ‘Petru Poni’ astfel încât să poată fi utilizate în etapele următoare pe teste in vitro și in vivo’, declară prin intermediul comunicatului de presă dr. Valeria Harabagiu, secretar științific la Institutul de Chimie Macromoleculară ‘Petru Poni’ din Iași.

Un alt rezultat important realizat în cadrul proiectului îl reprezintă o serie nouă de polimeri care au condus la prepararea de hidrogeluri injectabile termoreversibile, cu gelifiere în doar 44 de secunde, la temperatura corpului. Acestea au fost folosite în chirurgia noninvazivă a inimii, fiind testate in vivo, pe șobolani, de către partenerii italieni de la Universitatea din Parma. Gelurile injectate în zona bolnavă a cordului au permis ca țesutul deteriorat să se refacă complet în maximum patru săptămâni, timp în care produsul sintetic a fost resorbit în totalitate.

Toate aceste rezultate au fost brevetate într-un patent european și pot intra în producție, după teste biomedicale și clinice specifice. Prezentarea lor în România a fost realizată de către coordonatorul echipei române, cercetător dr. Constantin Ciobanu, în cadrul conferinței ‘Materiale poliuretanice pentru ingineria tisulară. Rezultate”, susținută la Institutul de Chimie Macromoleculară ‘Petru Poni’ din Iași, institut de excelență al Academiei Române.

„După ani de muncă, timp în care s-au realizat lucruri cu adevărat valoroase, abia de-acum începem să facem publice rezultatele, pe măsură ce am obținut brevetarea la nivel european”, mai precizează secretar științific dr. Valeria Harabagiu.