Impozitul forfetar se modifică pentru turism şi alimentaţie

Legea 170/2016 publicată în Monitorul Oficial pe 14 octombrie stabileşte modul în care vor fi impozitate unităţile din turism şi alimentaţie publică, calculul fiind realizat în funcţie de suprafaţa afacerii, de localitatea în care se află, de localizare (cât de aproape este de centru) şi alte variabile, scrie capital.ro.

Legea, care va intra în vigoare de la începutul anului viitor, a fost promulgată şi de preşedintele Klaus Iohannis, care a trimis în vară legea înapoi, după ce micii antreprenori au sesizat că sunt trataţi diferit faţă de firmele mari şi ajung să plătească de cinci ori mai mult decât în prezent. Parlamentarii au schimbat câteva articole din varianta contestată, dar diferenţele de impozitare care dezavantajează firmele mici s-au păstrat şi în forma finală.

La plata impozitului specific vor fi obligaţi contribuabilii care au ca activitate principală sau secundară unul dintre cele opt coduri CAEN referitoare la turism, catering, restaurante, baruri. Inclusiv parcurile pentru rulote şi campingurile intră sub incidenţa legii. Mai mult, sunt vizate şi microîntreprinderile, adică firmele cu cifră foarte mică de afaceri şi foarte puţini salariaţi. Pentru companiile nou-înfiinţate sau cele care se reorganizează şi adoptă una dintre activităţile anunţate, impozitul specific se plăteşte începând cu anul următor înfiinţării sau modificării din actul constitutiv.

Pentru restaurante, formula de calcul pleacă de la un impozit standard de 1.400 de lei la care se adaugă mai mulţi coeficienţi. Primul este o variabilă în funcţie de rangul localităţii, cel mai mic fiind pentru cele situate în comune, de 3, iar cel mai mare fiind în Bucureşti, în zona centrală (zona A), unde este 17. De altfel, Capitala este cea mai scumpă localitate, pe treapta a doua aflîndu-se opt oraşe (Cluj Napoca, Braşov, Timişoara etc.) Apoi se adaugă o variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a restaurantului, unde cu cât este mai mare suprafaţa cu atât mai mare este şi impozitul. Apoi se calculează şi un coeficient de sezonalitate, care avantajează staţiunile şi localităţile din ţară, şi un coeficient fix, ce ţine cont de spaţiul tehnic; ultimii doi coeficienţi se reduc din impozit.

Alte articole

Românii au trăit, în 2025, cel mai scump decembrie din 1993 încoace. Economiștii avertizează: „Ne așteptăm ca inflația anuală să rămână mult peste marginea superioară a intervalului țintit de BNR”

La ce trebuie să se aștepte românii în 2026 din punct de vedere economic. Declarațiile făcute de Theodor Stolojan: „Nu trebuie să dăm speranțe deșarte”

Pentru baruri valoarea impozitului standard este de 900 de lei, la care se adaugă ceilalţi coeficienţi, iar pentru vânzătorii ambulanţi la tonete de îngheţată, pentru cărucioarele mobile care vând mâncare şi pentru prepararea hranei la standuri în pieţe, impozitul anual este fix, în sumă de 1.500 lei.

Hotelurile şi celelalte unităţi destinate cazării vor plăti impozitul în funcţie de numărul de locuri oferite şi de localitatea în care se află. Spre exemplu, un hotel de trei stele, cu 30 de locuri de cazare şi aflat într-o comună va plăti anual 2.010 lei, în timp ce acelaşi hotel, dar aflat în Cluj Napoca va achita 9.200 de lei.

Citeşte şi Anunţ important de la Ministerul Educaţiei. Vezi cine este scutit de impozit pe veniturile din salarii