O ființă fragilă, modestă, ambițioasă și mai ales talentată. Disciplina, spune ea, este regula de aur a celui care a ales să se închine dansului în fiecare zi a existenței sale. Viața pe poante poate fi dureroasă. Provoacă răni adânci până la sânge. Mușchii se întind, ligamentele cedează, uneori chiar oasele se sfărâmă și brusc balerinul devine doar spectatorul lumii pe care o construia efectiv până în acea clipă.

Bianca a început să danseze la 10 ani, la îndemnul părinților. Deși puțini au fost cei care i-au dat atunci speranțe, talentul , regimul spartan de viață și dorința au trasformat-o peste ani într-una dintre cele mai valoroase balerine din România.

Alte Articole

Cristina Spătar, dată afară din casă chiar de Moș Nicolae, ...

Trucul genial prin care să faci cârnaţi de casă de Crăciun. ...

Câți bani cere Anamaria Prodan ca să îi impresarieze fotbaliștii. ...

O accidentare a ținut-o departe de bara de balet, mai bine de doi ani. Bianca mărturisește emoționată că la acel moment tot ce mai putea spera era să poată merge din nou normal. Dansul devenea doar un vis. Pasiunea a învins însă durerea. După luni întregi de recuperare s-a întors pe scenă și a descoperit metamorfoza prin care trecuse în perioada de suferință. Ca și când i-ar fi crescut aripi, Bianca a reînvățat să zboare lin în lumina reflectoarelor.

La prima vedere, când îi privești ochii mari și albaștri, zâmbetul cald și mâinile delicate te gândești că ființa ireală din fața ta poate fi cutremurată de o pală de vânt mai puternică. De abia când te lasă să o descoperi dincolo de pereții sălilor de repetiții realizezi forța cu care supune mișcarea, învingând parcă multe din legile simple ale gravitației.

Așa cum spune și mestrul coregraf Florin Mateescu, Bianca trăiește prin și pentru dans și asta se vede și se simte de fiecare dată când cortina se ridică.