În anul universitar 2014/2015, sistemul național de învățământ superior din România cuprindea 101 instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 583 facultăți.

Anul universitar 2014/2015 este caracterizat de o scădere a efectivelor de angajați (cu 530 persoane), comparativ cu anul anterior. Scăderea a fost înregistrată la toate categoriile de personal (în procente mai mari în cazul personalului administrativ) , exceptând personalul didactic auxiliar care a continuat tendința de creștere. Ponderea personalului didactic academic are valori de peste 55% în totalul angajaților din învățământul superior, scăzând ușor (cu 0,3 p uncte procentuale ) față de anul anterior.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

La nivelul anului universitar 2014/2015 , activitatea didactică din învățământul universitar a fost asigurată de 27.772 cadre didactice, dintre care aproape 3 .000 cu funcții de conducere. Vezi: Raport privind starea învățământului superior în România.

Citeşte şi: Peste 3 milioane de elevi în anul 2014-2015, cu 50.000 mai puţin faţă de anul anterior

În comparație cu anul universitar anterior, se remarcă creșteri la nivelul numărului de lectori (cu 594 persoane), conferențiari universitari (cu 513 persoane) și profesori universitari (cu 216 persoane), în timp ce numărul asistenților universitari a scăzut semnificativ (cu 438 persoane) ceea ce arată un interes din ce în ce mai scăzut al tinerilor față de cariera didactică în mediul universitar. S-a redus, de asemenea, numărul preparatori lor universitari, această funcție fiind, de altfel, eliminată prin prevederile Legii educației naționale. Dinamica personalului universitar urmează calea tradițională, a progresului ierarhic bazat pe vechimea în funcție.

În ultimii ani universitari a scăzut semnificativ numărul de studenți ce revine unui cadru didactic. Valoarea acestui indicator la nivelul anului 2014/2015, a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu.

În anul universitar 2014 /2015, în instituțiile de învățământ superior din România erau înmatriculate 541, 7 mii persoane, cu 6,4 puncte procentuale (37,1 mii persoane) mai puțin decât în anul universitar precedent. Dintre acestea, 76% erau înscrise la programe de studii universitare de licență, 20% în programe de studii universitare de masterat, 3% în programe de studii universitare de doctorat, iar aproape 1% în programe de studii postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare).

Scăderea numărului de persoane înscrise în învățământul superior înregistrează ponderi comparabile la toate tipurile de programe de studii universitare (licență – 5,1 puncte procentuale; masterat – 6,3 puncte procentuale; doctorat – 6,2% puncte procentuale).

În cazul programelor postuniversitare, numărul de cursanți a înregistrat o scădere drastică. O cauză a scăderii ponderii candidaților la alte forme de studii postuniversitare, o poate constitui faptul că ruta educațională prevede continuitatea celor trei cicluri de studii universitare – licență, masterat, doctorat. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior, aproape 86% urmează programe de studii în instituții de stat și puțin peste 14% în învățământul privat. Pe forme de proprietate, procentajele studenților din învățământul de licență diferă, acestea fiind de 74,4% în învățământul public, respectiv de 85% în învățământul privat. Numeric, reducerea numărului de înmatriculări este din ce în ce mai vizibilă în instituțiile de învățământ superior private , care au coborât în ultimii trei ani mult sub pragul de 100 mii de studenți înmatriculați.

În anul universitar 2014/2015, învățământul superior din România cuprinde 411.229 studenți, în scădere cu peste 5 puncte procentuale (22 mii studenți) față de anul anterior.

Scăderea numărului absolut de înmatriculări de la un an la altul este determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenți de liceu; din ce în ce mai puține persoane aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); populația de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studiu (19 – 23 ani) se află într-o scădere constantă (declinul demografic al României). Alţi factori, care determină scăderea drastică a numărului de studenți, sunt generaţi de realități care se manifestă la nivelul sistemului național de învățământ: rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar, rata mai redusă de absolvire a învățământului liceal cu examen de bacalaureat, fenomenul migrației externe a potențiali lor studenți. Toţi aceşti factori afectează dimensiunea cohortei care ar putea să acceadă la nivelul superior de educație.

În condițiile părăsirii timpurii a nivelelor inferioare de educație, a scăderii demografice ș i a necesității corelării cu cerințele pieței muncii, devine evident faptul că instituțiile de învățământ superior vor fi nevoite să își adapteze strategiile instituționale și planurile de dezvoltare strategică.

Pe forme de proprietate, se remarcă faptul că există unele domenii preponderente la nivelul învățământului superior privat. Astfel, aproape 60% dintre studenții din instituțiile de învățământ superior private sunt înscriși la programe din grupa de specializare afaceri, administrație și drept; 13,3% urmează specializări din grupa științe sociale, jurnalism și informații. Unele grupe de specializare sunt foarte slab reprezentate în învățământul privat ( științele educației, agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare, servicii, științe naturale, matematică și statistică).

Efective de studenți în funcție de durata programelor de studii

Compararea efectivelor de studenți în raport cu durata programelor de studii evidențiază o distribuție relativ constantă între ultimii doi ani monitorizați. Se înregistrează o scădere cu un punct procentual a studenților cuprinși în programe de licență cu durata de 3- 4 ani, în favoarea creșterii procentuale a învățământului de 5 – 6 ani, diferențele decurgând cu deosebire din evoluția învățământului public. Scăderea cu 23 mii de studenți înscriși în ciclul I de studii universitare de licență cu durata de 3 -4 ani nu afectează situaţia de prioritate a acestor programe în opțiunea studenților.

În anul universitar 2014/2015, se constată o diminuare de peste o mie de persoane înscrise la studii de tip doctorat, în comparație cu anul anterior. Din totalul de 18.777 persoane, 98,6% erau înscrise la 19 doctorat în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și numai 1,4% în învățământul privat. Scăderea numărului de persoane ce au accesat acest nivel de studii s-a înregistrat în învățământul de stat, concomitent cu o creștere a numărului de doctoranzi din învățământul privat. În ultimul an luat în calcul la analiza statistică, a scăzut semnificativ numărul celor care urmau alte forme de programe postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare).