În ultimii zece ani au părăsit ţara 3,4 milioane de români. România e pe locul 2 mondial la emigraţie, după Siria

Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 în România erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017.

România are printre cele mai mici procente de rezidenţi din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familie (43%) şi pentru studii – 23%.

Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu protecţie internaţională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.

Numărul străinilor din afara uniunii Europene care aleg România este unul mic deoarece aceştia întâmpină mai multe dificultăţi: bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranţi, înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituţiilor cu atribuţii în domeniul muncii.

Alte articole

Viața în Marea Britanie: Un tânăr inginer român vorbește despre experiența sa din comunitatea din diaspora

Marcel Ciolacu îşi povesteşte drama personală: „Ne apropiem de peste 6,5 milioane de români plecaţi. În anul 1991 a plecat fratele meu, urmat de familie. A fost cea mai mare dramă din familia mea”

În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Luciana Lăzărescu, în cadrul conferinţei.