Procesul în care Augustin Lazăr contestă revocarea sa din funcţie se va judeca la Alba Iulia

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis că procesul prin care procurorul general Augustin Lazăr a contestat propunerea de revocare din funcţie înaintată de ministrul justiţiei se va judeca la Curtea de Apel din Alba Iulia.

Iniţial, Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiţiei la Curtea de Apel Alba Iulia, însă această instanţă a stabilit că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz. CA Alba Iulia susţine că procesul trebuie judecat la Curtea de Apel Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General.

Ulterior, pe 12 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel Alba Iulia.

Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară – în acest caz Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – trebuie să rezolve conflictul de competenţă.

Alte articole

Radu Marinescu reacționează după ce guvernul Ilie Bolojan a tăiat bani de la ÎCCJ: „E obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate”

Demisii record ale magistraţilor. Victor Alistar explică de ce s-a ajuns la exod, iar CSM cere deblocarea angajărilor

Pe 2 noiembrie 2018, procurorul general Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie demarată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.

În data de 24 octombrie 2018, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei a invocat 20 de puncte, printre care: probleme grave de comportament şi comunicare publică; probleme grave de management; lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii; discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului; contestarea deciziilor Curţii Constituţionale; neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere; critici aduse Parlamentului şi Guvernului; modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august; încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.