INALTAREA DOMNULUI: Patriarhul Daniel, liturghie la catedrala Patriarhală. TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE Inaltare

Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a, după Paşti. Este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas. În această zi creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”.

28 mai 2014, 21:44
INALTAREA DOMNULUI: Patriarhul Daniel, liturghie la catedrala Patriarhală. TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE Inaltare

INALTAREA DOMNULUI 2014: Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor români.

Înălţarea Domnului în iconografie

În primul registru din icoana Înălţării Domnului este reprezentat Mântuitorul într-o mandorla, simbol al slavei dumnezeieşti. Stă aşezat pe un curcubeu şi binecuvintează cu mâna dreaptă, iar în stânga ţine Sfânta Evanghelie.

În afara mandorlei sunt doi îngeri, care zboară cu braţele întinse, atingând cu mâinile lor marginea exterioară a mandorlei. Îngerii sunt prezenţi nu pentru a susţine mandorla, căci Hristos Se înalta prin propria putere dumnezeiasca, ci ca semn de cinstire.

Reprezentarea Domnului purtat de îngeri este şi o icoană profetica a Celei de-a doua veniri, când va avea loc sfârşitul chipului acestei lumi şi judecata tuturor: „Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a Înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer” (Fapte 1, 11).

În cel de-al doilea registru se află Maica Domnului, care priveşte în faţă şi are mâinile înălţate în rugăciune. De o parte şi de alta se află Apostolii, iar lângă Fecioara Maria stau Pavel în dreapta şi Petru în stânga. În spatele Maicii Domnului sunt doi îngeri în veşminte albe, care ţin în mână dreapta un toiag, iar cu stânga îl arată pe Hristos înălţându-Se.

Chiar dacă Sfânta Scriptura nu aminteşte de prezenţa Fecioarei la Înălţarea Domnului, ea este afirmată de cântările Bisericii: “Bucura-te, Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu, că văzând astăzi pe Cel ce L-ai născut înălţându-Se de pe pământ, împreună cu îngerii L-ai mărit” (Cântarea a 9-a a canonului).

Deşi nici Pavel nu a fost prezent la Înălţarea Domnului, El este reprezentat alături de ceilalţi Apostoli în icoana Înălţării. Motivul? Cu puţin timp înainte de Înălţarea Sa, Hristos îi îndemnase pe ucenicii Săi să propovăduiască pretutindeni Evanghelia, iar Pavel a fost “vas ales, ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor şi a regilor şi a fiilor lui Israel” (Fapte 9, 15).

INALTAREA DOMNULUI 2014: Unde sljesc membrii Sinodului BOR

La Sărbătoarea Înălţarea Domnului membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va săvârși Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală împreună cu: Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului Preasfințitul Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, Preasfințitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal și Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor și Arhiepiscop ales al Râmnicului.

Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei va sluji împreună cu Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor și cu Preasfințitul Corneliu, Episcopul Huşilor la Mănăstirea Neamţ.

Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului va sluji la mănăstirea cu hramul „Înălţarea Domnului” din localitatea Veştem, județul Sibiu.

Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va sluji la mănăstirea de la Muntele Rece.

Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei va sluji la Bisericii „Eroii Neamului” din Craiova.

Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor va sluji împreună cu Preasfințitul Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului la Mănăstirea Țiganca din raionul Cantemir.

Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord va sluji în Parohia „Sfânta Treime” din Düsseldorf (Germania).

Înaltpreasfințitul Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale va sluji în parohia Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail – Catedrala mitropolitană din Paris, Franța.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.

Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei va sluji împreună cu Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii la Catedrala Arhiepiscopală din Buzău.

Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului va sluji la Mănăstirea Negru-Vodă din județul Argeș.

Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos va sluji la Catedrala Arhiepiscopala din Galați.

Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Arad.

Înaltpreasfințitul Nicolae, Arhiepiscopul celor două Americi va sluji la Catedrala Sf. Împărați, Chicago, IL SUA.

Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului va sluji la „Schitul Înălțarea Domnului” din Reșița.

Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei va sluji la Mănăstirea Izbuc, județul Bihor.

Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.

Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor va sluji la Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Slobozia.

Preasfințitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului va sluji în parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Roșiorii de Vede.

Preasfințitul Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților va sluji la Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” din Slatina.

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului va sluji la Catedrala Episcopală din Zalău.

Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei va sluji la Catedrala Episcopală din Deva.

Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord va sluji împreună cu Preasfințitul Ignatie Mureșanul Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei la Mănăstirea Înălțarea Domnului, Clinton, Michigan, SUA.

Preasfințitul Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria va sluji in parohia românească din Otlaca Pusta, Protopopiatul Seghedin.

Preasfințitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului va sluji la Mănăstirea „Sf. Apostol Andrei”, comuna Recea, sat Berivoi, jud. Braşov.

Preasfințitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului va sluji la monumentul eroilor de pe Vârful Grui, de lângă Mănăstirea Piatra Fântânele.

Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului va sluji la Mânăstirea Ostrov, judeţul Vâlcea.

Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului va sluji la Catedrala Înălţarea Domnului din Bacău.

Preasfințitul Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului va sluji Capela „Sf. Siluan” din München.

Preasfințitul Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale va sluji în Parohia Sfântul Iosif din Bordeaux, Franţa.

Preasfințitul Ioan Casian de Vicina, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi va sluji la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, Wentworth, QC. Canada.

Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului va sluji la Biserica Sfinții Apostoli Petru si Pavel din Baia Mare.

INALTAREA DOMNULUI 2014: Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.

In aceasta sfanta zi, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare.

Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

INALTAREA DOMNULUI 2014: Se fac pomeni pentru morţi

De Inaltare se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.

O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare.

Traditii si obiceiuri romanesti de Inaltare: de ce se spune „Hristos s-a înalţat”

Daca de Paste crestinii se saluta intre ei adresandu-si cuvintele „Hristos a inviat!”, in aceasta zi de mare sarbatoare, crestinii folosesc formula de salut „Hristos s-a inaltat!”. Dupa Ispas, salutul intre crestini revine la forma sa initiala de dinainte de Paste. Inaltarea Domnului

De Ispas, femeile cu rude care au decedat in anul respectiv trebuie sa dea de pomana celor saraci bautura, azime si ceapa verde, in unele zone impartindu-se chiar lapte dulce fiert cu pasat. Se spune ca in ziua sarbatorii de Inaltare, sufletele celor morti se inalta la cer si pentru a putea strabate acest drum au nevoie de merinde. In acelasi timp, bucatele pregatite pentru aceasta zi sunt la fel de imbietoare ca si cele de Pasti. In Muntenia se vopesc oua rosii care se impart pentru sufletul celor dragi, pentru ca cei in nefiinta sa aiba lumina si bucurii acolo unde au ajuns. In unele zone, s-a pastrat si traditia ca cel care primeste sa intoarca gestul la randul sau daruind un manunchi de maturi.

Totodata, despre cei care mor in ziua de Ispas se spune ca ajung direct in ceruri. Mai mult, cerurile sunt deschise intre sarbatoarea Pastelui si cea a Inaltarii…

De ce se mai numeste insa in popor sarbatoarea Inaltarii Domnului si Ispas? Conform legendei si miturilor romanesti, Ispas este de fapt numele barbatului care, ascuns pe dupa niste pietre, a privit Inaltarea Domnului mut de uimire. Pentru ca Ispas era bucuros si vesel, sarbatoarea Ispasului este una a voiosiei si a bucuriei.

Inaltarea Domnului: se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor români.

Credinţe populare de Ispas. Paştele Cailor

Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii. Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.
Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli. Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai. Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite. Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers. Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Pastele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

INALŢAREA DOMNULUI: Frunze de leuştean la ferestre

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă. Sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.

În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean