INALTAREA DOMNULUI 2014: Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

INALTAREA DOMNULUI 2014: Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.

In aceasta sfanta zi, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare.

Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

INALTAREA DOMNULUI 2014: Se fac pomeni pentru morţi

Alte articole

Calendar ortodox 2 noiembrie 2026. Începem săptămâna cu o sărbătoare importantă. Rugăciunea care te protejează și îți aduce armonie în familie

Calendar ortodox 1 noiembrie 2026. Sărbătoare mare la început de lună. Rugăciunea care îi vindecă pe bolnavi și îi întărește pe cei sănătoși

De Inaltare se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.

O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare.

Traditii si obiceiuri romanesti de Inaltare: de ce se spune „Hristos s-a înalţat”

Daca de Paste crestinii se saluta intre ei adresandu-si cuvintele „Hristos a inviat!”, in aceasta zi de mare sarbatoare, crestinii folosesc formula de salut „Hristos s-a inaltat!”. Dupa Ispas, salutul intre crestini revine la forma sa initiala de dinainte de Paste. Inaltarea Domnului

De Ispas, femeile cu rude care au decedat in anul respectiv trebuie sa dea de pomana celor saraci bautura, azime si ceapa verde, in unele zone impartindu-se chiar lapte dulce fiert cu pasat. Se spune ca in ziua sarbatorii de Inaltare, sufletele celor morti se inalta la cer si pentru a putea strabate acest drum au nevoie de merinde. In acelasi timp, bucatele pregatite pentru aceasta zi sunt la fel de imbietoare ca si cele de Pasti. In Muntenia se vopesc oua rosii care se impart pentru sufletul celor dragi, pentru ca cei in nefiinta sa aiba lumina si bucurii acolo unde au ajuns. In unele zone, s-a pastrat si traditia ca cel care primeste sa intoarca gestul la randul sau daruind un manunchi de maturi.

Totodata, despre cei care mor in ziua de Ispas se spune ca ajung direct in ceruri. Mai mult, cerurile sunt deschise intre sarbatoarea Pastelui si cea a Inaltarii…

De ce se mai numeste insa in popor sarbatoarea Inaltarii Domnului si Ispas? Conform legendei si miturilor romanesti, Ispas este de fapt numele barbatului care, ascuns pe dupa niste pietre, a privit Inaltarea Domnului mut de uimire. Pentru ca Ispas era bucuros si vesel, sarbatoarea Ispasului este una a voiosiei si a bucuriei.

Inaltarea Domnului: se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor români.

Credinţe populare de Ispas. Paştele Cailor

Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii. Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.
Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli. Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai. Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite. Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers. Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Pastele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

INALŢAREA DOMNULUI: Frunze de leuştean la ferestre

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă. Sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.

În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean