Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului, în fiecare an, la 40 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Anul acesta, Înălțarea Domnului 2020 este sărbătorită pe 28 mai.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Înălțarea Domnului 2020. Zi a Eroilor 

Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului, se arăta într-un comunicat al Patriarhiei, scrie crestinortodox.ro.

Această sărbătoare mai este cunoscută şi sub numele de Ispas. Înălţarea Domnului marchează ziua în care creştinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos S-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!“.

În această zi, Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte şi Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos, şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

Înălțarea Domnului 2020, menționată pentru prima oară de Eusebiu din Cezareea 

Eusebiu din Cezareea, în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor” din anul 332 menţionează pentru prima oară sărbătoarea Înălţării Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul că Înălţarea Domnului se ţinea în aceeaşi zi cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere. Abia la sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, sărbătoarea Înălţării Domnului s-a sărbătorit în altă zi decât Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile), şi anume, la 40 de zile după Înviere. Această dată a rămas până în ziua de astăzi neschimbată.

Adesea Înălţarea lui Hristos, ca şi Învierea Sa au fost înţelese că fiind nişte lucrări ale Tatălui asupra Fiului Său. Evanghelistul Luca spune că Hristos i-a luat pe ucenicii Săi, i-a dus spre Betania şi acolo Şi-a ridicat mâinile, i-a binecuvântat şi pe când îi binecuvânta, S-a depărtat de ei şi S-a înălţat la cer (Luca 24,50-51).

Și în Evanghelia lui Marcu, în versetul 19 din capitolul 16, se spune că Iisus Hristos S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta Tatălui. Astfel, Tatăl îl iubeşte pe Fiul în Sfântul Duh nu doar că Dumnezeu ci şi ca om.

Luminia Învierii, distribuită din nou de Arhiepiscopia Tomisului 

Creştinii ortodocşi sunt chemaţi să participe, în noaptea de 26 spre 27 mai, în Ajunul praznicului Odovaniei Învierii Domnului, în premieră, la o slujbă religioasă similară celei din noaptea de Înviere, săvârşită de ÎPS Teodosie, în exteriorul Catedralei Sf. Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa.

INALTAREA DOMNULUI este numita in popor si Pastele Cailor si asta pentru ca atunci cand Maica Domnului se pregatea sa-l nasca pe Iisus, animalele care nu i-au respectat linistea au fost caii. Fecioara i-a blestemat sa nu se sature decat odata-n an si-atunci doar un ceas.

Cea mai veche mentiune despre sarbatoarea Inaltarii Domnului apare la Eusebiu din Cezareea, in lucrarea “Despre sarbatoarea Pastilor”, din anul 332. Pe atunci, sarbatoarea era celebrata odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos. Spre sfarsitul secolului al IV lea, inceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusaliile), fiind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va ramane stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala bisericeasca. In aceasta zi, in toate bisericile din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului.

De la Pasti pana la Ispas, oamenii se saluta cu “Hristos a inviat!” si isi raspund cu “Adevarat c-a inviat!”, iar din ziua INALTAREA DOMNULUI pana la RUSALII, se saluta cu “Hristos s-a inaltat!” si se raspunde cu “Adevarat ca s-a inaltat!”.

INALTAREA DOMNULUI – Obiceiuri si traditii:

– se poarta frunze de nuc la brau ca Hristos cand s-a inaltat;
– se crede ca cine moare de la Pasti pana la Ispas ajunge in Rai;
– de Ispas se bat vitele cu leustean, ca sa se ingrase si sa fie ferite de boli;
– se taie par din varful cozilor de la vite si se ingroapa intr-un furnicar, spunandu-se: “sa ne dea Dumnezeu atatia miei si vitei cate furnici in furnicar!”;
– in ziua de Ispas nu se da foc si sare din casa;
– ce se seamana dupa Ispas, nu rodeste;
– in ziua de INALTAREA DOMNULUI, femeile care au morti in familie, impart azime calde, ceapa verde si rachiu pentru sufletele acestora, crezandu-se ca e ziua in care sufletele lor se inalta la cer si sa aiba merinde de drum;
– femeile impart lapte dulce, fiert cu pasat.

In vechime, ziua de Ispas era una a soroacelor, a incheierii diferitelor afaceri. Pentru ca data sarbatorii variaza de la an la an cu un numar mare de zile, sensul a devenit peiorativ: a nu da inapoi ce ai imprumutat, a amana pana la Pastele Cailor, pana la Sfantul Asteapta (a nu te tine de promisiune).