INCENDIU COLECTIV: Una dintre victime a fost salvată prin oprirea respiraţiei timp de 10 zile

Un pacient ars în Colectiv, îngrijit în Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof.Dr. C.C. Iliescu”, a beneficiat de cel mai modern și complex tratament existent la nivel mondial. Pacientul, ars în proporție de 25% pe suprafața corupului, în urma incendiului din Colectiv, avea și o arsură pulmonară, tot în proporție de 25%. A fost unul dintre cei mai gravi pacienți transferați la „C.C. Iliescu”.

Gazele emanate în timpul incendiului erau fierbinți, dar și extrem de toxice. Epiteliul pulmonar a fost afectat nu doar de căldură, ci și de arsura chimică produsă de acidul clorhidric aflat în gazele de combustie.

Țesutul pulmonar se putea reface cu o singură condiție: să fie pus în repaus, timp de mai multe zile. Un om, însă, nu poate trăi fără să respire mai mult de câteva minute. Așa numitul plămân artificial, existent în majoritatea secțiilor ATI, nu era de niciun folos. Aparatul împinge și extrage aer din alveolele pulmonare, dar schimbul de gaze se face natural, deci plămânul nu ajunge în repaus.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Soluția era un plămân artificial în adevăratul sens al cuvântului, adică un dispozitiv care să preia sângele venos, să-l oxigeneze și să-l retrimită în circulație, în vreme ce plămânul pacientului este scos din funcție mai multe zile la rând. Musculatura respiratorie rămâne blocată cu derivați de curara, pacientul anesteziat nu mai respiră, iar oxigenarea se face în afara corpului, în plămânul artificial ECMO, scrie DCnews.ro.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta, despre tragedia din Polonia: „E un nebun, şi-a ucis şi familia, dar polonezii nu sunt nişte hiene, ca în România, se vor uni în astfel de momente triste”

Nicuşor Dan a depus o coroană de flori la Colectiv, la 11 ani de la tragedia care a omorât 65 de tineri

Pacientul se afla în stare critică, la Spitalul Elias, care a solicitat ajutor medicilor de la CC Iliescu. Plămânul artificial ECMO a fost adus la Elias, iar prof. Șerban Bubenek a introdus, sub monitorizare ecografică, cele două „vase” care preluau sângele venos și apoi îl reintrodueau oxigenat, în circulație. Cateterele au fost introduse prin sistemul venos al coapsei până la inima pacientului, iar după ce sângele a fost deviat prin sistemul ECMO, musculatura respiratorie a fost pusă în repaos. Plămânul natural a încetat să mai lucreze și s-a putut regenera.

Intervenția ar fi trebuit efectuată în clinica de ATI de la CC Iliescu, dar pacientul n-ar fi supraviețuit transportului între spitale. Abia după ce sarcina oxigenării a fost preluată de ECMO, s-a putut trece la mutarea sa la Fundeni. Transportul unui pacient cu oxigenare totală extracorporeală este, la rândul său, o premieră națională.

Odată depășit obstacolul transportului, urma lupta cu germenii multirezistenți. Esențial era ca pacientul să nu fie contaminat cu noi germeni, așa că măsurile de siguranță au fost unele deosebite. Atât obiectele cât și persoanele care au intrat în rezerva sterilă în care s-a aflat pacientul au fost dezinfectate astfel încât să nu modifice statutul încăperii. După aproape 10 zile de repaus total, în care pacientul nu a respirat, plămânii săi s-au vindecat și au putut să realizeze oxigenarea normală. Bătălia era câștigată.

„Pacientul nostru este al 13-lea pacient adult mare ars din lume care a beneficiat de ECMO pentru sindrom de detresă respiratorie acută severă (ARDS) şi al 7-lea pacient adult mare ars din lume care supravieţuit datorită aplicării ECMO pentru ARDS sever. Acest pacient a fost de asemena primul pacient român transportat sub asistare ECMO între două unităţi sanitare. Chiar dacă pacientul ajunsese la spital colonizat la nivel pulmonar cu germeni multirezistenţi, măsurile uzuale dar drastice de asepsie şi antisepsie din IUBCV CC Iliescu precum şi tratamentul antibiotic adecvat au impiedicat apariţia ulterioară a oricărei infecţii nosocomiale supra-adăugate. Pacientul a fost îndrumat către o clinică de specialitate pentru continuarea fiziokinetoterapiei”, a precizat prof. dr. Şerban Bubenek, șef Secţie ATI 1 și manager IUBCV CC Iliescu.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, unul s-a sinucis, iar alţi 146 au fost răniţi.

Citeşte şi Raed Arafat: În cazul unei tragedii similare celei de la Colectiv nicio ţară nu poate să se descurce singură